Academia Atlantykron 2017

S-a dat startul la a 28-a ediție a Academiei de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction Atlantykron.

Singurul eveniment de acest gen din România, si de profil unic în lume, are loc în perioada 28 iulie și 6 august, la Capidava, județul Constanța.

Inedita Academie Atlantykron „Insula Viitorului” organizată în natură, departe de civilizație, pe o insulă de mai puțin de 1 km2, va găzdui anul acesta circa 500 de participanți, lectori, invitați și organizatori din țară şi de peste hotare.

In cadrul unui program complex cu demonstrații științifice şi cursuri de artă sau de comunicare și sport, ISS participă cu ateliere de propriocepție și observații astronomice la telescop.

Mai multe informații despre Academia Atlantykron 2017 pot fi găsite aici.

Galerie foto

 

 

Seminar despre “Istoria magnetometrelor spațiale românești”

Organizator: ISS, Laboratorul de Plasmă Spațială și Magnetometrie – 1040

Conferențiari: Dr. Mircea Ciobanu (ISS) și Dr. Marin Sâmpăleanu (University of Calgary, Canada)

Când: 14 iunie 2017, de la orele 11:00

Unde: Institutul de Științe Spațiale – ISS (Auditorium)

Abstract:

Magnetometrele spațiale concepute și realizate pe Platforma de Fizică de la Măgurele au ajuns cele mai cerute instrumente pentru măsurarea câmpului magnetic terestru în cadrul programului INTERCOSMOS, în perioada 1978-1990. La seminar sunt prezentate elementele esențiale care au făcut posibil acest succes.

Participarea este deschisă și publicului avizat.

Evenimentul poate fi urmărit pe paginile ISS de Facebook și YouTube.

Persoană de contact: Cătălin Negrea <negreacatalin [at] spacescience [dot] ro>

Seminar despre „Integrarea tehnicilor EEG în metodologia antrenării asistate de calculator în vederea dezvoltării de contramăsuri la afectarea funcţiei neuro-motorii umane în zborul spațial de lungă durată”

Credit imagine: Oliver Burston

Organizator: Laboratorul 1050 – Aplicații Spațiale pentru Sănătate și Securitate, Centrul de Competenţă în Tehnologii Spaţiale în sprijinul Zborului Spaţial cu Echipaj Uman – STARWALKER

Conferenţiar: ACS Călin Marin

Când: 24 mai 2017, de la orele 11:00

Unde: Institutul de Știinte Spațiale – ISS (Auditorium)

Abstract:

În acest seminar se va prezenta integrarea tehnicilor EEG în metodologia antrenării asistate de calculator cu reacţie informaţională în timp real (conceptul CASINOR) şi vor fi prezentate cercetările intreprinse în cadrul Centrului de Competenţă în Tehnologii Spaţiale în sprijinul Zborului Spaţial cu Echipaj Uman – Starwalker în contextul dezvoltării Performanței Umane. Acest seminar vizează investigarea căilor de exploatare metodologică de antrenament în vederea dezvoltării de contramăsuri la afectarea funcţiei neuro-motorii umane apărute în mediul extraterestru, prin introducerea monitorizării (offline) a dinamicii activităţii electrice corticale cu ajutorul EEG-ului (Electroencefalografiei). La conferinţă şi dezbateri vor participa membrii Centrului, precum şi invitaţi reprezentând domenii conexe preocupărilor privitoare la zborul spaţial cu echipaj uman. Participarea este, de asemenea, deschisă şi publicului.

Evenimentul poate fi urmărit pe paginile ISS de Facebook și YouTube.

Persoană de contact: Alexandru Nistorescu <alexnistorescu [at] spacescience [dot] ro>

“Școala Altfel” la ISS, Ediția 2017

ISS și-a deschis din nou ușile pentru elevi și profesori în cadrul Programului Național “Școala Altfel: să știi mai multe, să fii mai bun”. De la copii de grădiniță, elevi de școală primară, gimnazială și liceu, insoțiți de educatori, profesori, părinti sau bunici, au aflat câte puțin din activitățile de cercetare desfășurate la Institutul de Știinte Spațiale – ISS, despre Sistemul Solar și Univers în general, structura materiei și viața unui astronaut în spațiul cosmic pe Statia Spațială Internațională.

Pe lânga vizitele elevilor, am avut în premieră și o vizită interdisciplinară a unui grup de profesori de gimnaziu din jud. Teleorman (pe disciplinele fizică, chimie și biologie), cărora le-am prezentat mai în amănunt, raportandu-ne la notiunea “STEM – Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică”, despre radiația cosmică și Observatorul Pierre Auger, despre fizica ionilor grei și a energiilor înalte studiate la LHC-CERN, despre sisteme de calcul de înaltă performanță folosite în suportul marilor experimente, și nu în ultimul rând despre asamblarea și testarea sateliților.

Activități de educație non-formală în afara orelor de curs desfășurate în cadrul programului “Școala Altfel” vor continua până la finalul lunii mai la ISS, unde o echipă de tineri cercetători oferă un program variat, atractiv și adaptat la audiență cu prezentări interactive, discuții libere, mici experimente și observații intuitive.

Persoană de contact, Dr. fiz. Gina Isar <isar [at] spacescience [dot] ro >

Galerie foto

         

Seminar despre “Accelerarea razelor cosmice de energii înalte în jeturi relativise”

Imagine artistica a unei găuri negre supermasive cu jeturi relativiste. Sursă: ESA/NASA/AVO/Padovani

Invitat: Dr. Athina Meli, Departamentul de Fizică și Astronomie, Universitatea Gent, Belgia

Când: Miercuri, 22 martie 2017, de la orele 11:00

Unde: Institutul de Științe Spațiale (Auditorium)

Abstract:

Mecanismul Fermi de accelerare a particulelor în șocuri este adesea invocat în explicarea producerii radiațiilor cosmice ne-termice în nebuloase resturi-ale-supernovelor, galaxii cu nucleu activ și explozii de radiații gama. Importanța producerii prin acest mecanism a unor radiații cosmice de cea mai mare energie în mediul extragalactic este în continuare o tema de actualitate. Mai mult, anumite date observaționale sugerează faptul că șocurile relativiste, unice sau multiple, se pot produce în jeturi de plasma relativiste care se formeaza în surse extragalactice. Accelerarea radiațiilor cosmice prin mecanismul Fermi în astfel de șocuri se presupune a fi responsabilă pentru forma distribuției de tipul funcție-de-putere a radiațiilor cosmice observate și, în consecință, pentru spectrul radiației gama și de neutrini. În acest seminar, voi face o revizuire a mecanismului de accelerare în șocuri relativiste a radiațiilor cosmice, în care voi prezenta rezultatele unor simulări Monte Carlo pentru accelerarea de particule test în șocuri unice și multiple. Apoi, voi discuta pe scurt despre producerea secundară a radiațiilor cosmice de energie foarte înalta, și propagarea acestora prin mediul extragalactic. La final, voi furniza câteva indicii pentru o abordare a acestui subiect în conexiune cu alte subdomenii ale fizicii.

Persoană de contact: Ioana Duțan <idutan [at] spacescience [dot] ro>

NASA anunță existența unui sistem exoplanetar la 40 ani lumină distanță de Pământ

Ilustrație artistică a sistemului TRAPPIST -1. Sursă NASA.

Pe 22 Februarie 2017, printr-un comunicat de presă, NASA face un anunț istoric în ceea ce privește descoperirea unui sistem exoplanetar, denumit TRAPPIST-1, care găzduiește șapte planete comparabile (ca mărime și compoziție) Pământului; trei dintre ele se află în zona locuibilă cu potențial de a avea apă. Steaua, o pitică rece, aflată la aproximativ 40 de ani lumină față de Pământ, poartă denumirea misiunii TRAPPIST – Transiting Planets and Planetesimals Small Telescopes.

”Un an lumină înseamnă cam nouă trilioane de kilometri. Adică la un miliard mai adaugați încă trei zerouri. În acest moment, noi înca nu putem să percem să parcurgem o astfel de distanță cu capabilitățile noastre umane. Probabil, este necesară o schimbare de paradigmă, o schimbare de percepție, care ne va putea permite, sper într-un viitor foarte apropiat, să vedem cum putem accesa aceste stele”, explică Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Marius-Ioan Piso, într-un interviu acordat la Radio France International (RFI).

Observațiile sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 datează din 2015, când o echipă de astronomi de la Universitatea Liege, din Belgia, au decodificat primele date obținute cu telescopul Liege TRAPPIST-Sud din Chile. Observațiile au continuat prin implicarea mai multor telescoape la sol (TRAPPIST-Nord în Morocco, UK Infrared Telescope – UKIRT în Hawaii, telescoapele William Herschel și Liverpool în La Palma și telescopul Observatorului Astronomic Sud African) și în spațiu (telescopul spațial Spitzer al NASA).

Pentru a intra în detaliu asupra compoziției atmosferei, sau a structurii rocii acelor planete, mai avem înca de acordat probabil zeci de ani de acum incolo”, explică cercetătorul științific, Dr. Gina Isar, într-un interviu acordat la Antena 1 Observator TV.

Confirmarea existenței sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 a fost facută de către NASA (National Aeronautics and Space Administration), prin efectuarea unor observații spațiale îndelungate și mai precise cu telescopul spațial Spitzer. Rezultatele remarcabile obținute au fost publicate recent în revista științifică Nature, care conclud că: “Sistemul TRAPPIST-1 reprezintă o oportunitate unică pentru a caracteriza planete asemănătoare Pământului care orbitează o stea mult mai mică si mai rece decât Soarele” [Gillon, M. et al. Nature, 2017].

Telescoapele TRAPPIST fac parte dintr-un proiect mai larg, denumit SPECULOOS – Search for habitable Planets EClipsing Ultra-cOOl Stars, al cărui obiectiv este să observe mai multe sisteme de acest tip, cu patru telescoape noi în Chile.

Observațiile vor continua, atât la sol cât și în spațiu, cu viitoare telescoape performante.

Mai multe informații despre telescoapele TRAPPIST pot fi găsite aici.

Mai multe informații despre proiectul SPECULOOS pot fi găsite aici.

INA – Program interactiv de analiză statistică a seriilor temporale cu aplicație în studiul fluctuațiilor turbulente din plasma spațială

ina_diagram
Diagrama programului INA și ilustrarea schematică a principalelor funcționalități.

INA (Integrated Nonlinear Analysis) este un produs software interactiv, care permite analiza măsurătorilor satelitare folosind metode neliniare avansate de studiu a turbulenței în plasmele spațiale. Programul INA a fost dezvoltat în cadrul proiectului european FP7-STORM (Solar system plasma Turbulence: Observations, inteRmittency and Multifractals) la care ISS a avut o contribuție semnificativă. Echipa care a dezvoltat INA este formata din Dr. Costel Munteanu (cercetător la Institutul de Științe Spațiale – ISS), Dr. Marius Echim (cercetător senior la ISS și la Institutul Belgian pentru Aeronomie Spațială din Bruxelles) si Dr. Peter Kovacs (cercetător la Institutul de Geologie și Geofizica din Budapesta, Ungaria).

Programul INA este distribuit sub forma unui fișier executabil, care poate fi rulat pe Windows sau Linux, și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul STORM, în urma unei cereri trimise la adresa de email <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>.

Programul este scris în MATLAB (versiunea 2015a), însa poate fi utilizat independent prin instalarea unui compilator MATLAB, care poate fi descărcat gratuit aici. Printr-o interfață grafică intuitivă, INA permite o analiză statistică completă a unei serii temporale, adoptând metode precum: analiza descriptivă, estimarea densității de putere spectrală (PSD), spectrogramă, analiza funcțiilor de densitate a probabilității (PDF) fluctuațiilor, analiza cu metode wavelet, analiza funcțiilor de structură (SF) a fluctuațiilor și analiza multifractală folosind metoda fluctuațiilor ordonate de amplitudine (Rank Ordered Multifractal Analysis – ROMA).

INA este optimizată pentru analiza datelor de câmp magnetic și plasmă transmise de sateliții Venus Express, Cluster și Ulysses, însă dispune de module adecvate citirii și analizei și altor tipuri de date.

Pentru mai multe informații despre INA, dezvoltatorii programului pot fi contactați direct pe email: Dr. Marius Echim <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>, Dr. Costel Munteanu <costelm [at] spacescience [dot] ro>, Dr. Peter Kovacs <kovacs [dot] peter [at] mfgi [dot] hu>.

Cercetător ISS, membru nou ales al Academiei Internaționale de Astronautică

premiere-lp
©ISS Ceremonia de decernare a diplomei de membru IAA, Doamna L. A. Popa împreuna cu Presedintele și Vicepresedintele IAA.

În data de 25 septembrie 2016, Dr. Lucia Aurelia Popa, cercetător senior al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a primit distincția de membru deplin al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), la secțiunea de cercetare fundamentală.

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc în cadrul Congresului Internațional de Astronautică, ediția 67 din Guadalajara, Mexico.

Doamna Dr. Lucia Aurelia Popa reprezintă România la Misiunile ESA – Planck și Euclid, iar din 2013 a fost membru corespondent al IAA timp de 3 ani. Mai multe detalii pot fi gasite aici.

This post is also available in: Engleză

diploma-lp
©ISS Diploma de membru IAA a D-nei L. A. Popa

Celebrarea a 30 ani de PRODEX

euclid
Sursă imagine artistică Euclid: ESA

Pe data de 5 şi 6 septembrie 2016, PRODEX organizează un eveniment de celebrare a 30 de ani de activitate, găzduit la Centrul ESA de Cercetare şi Tehnologie Spaţială, ESTEC, din Noordwijk, Olanda.

Înfiinţat în iunie 1986, Programul PRODEX (PROgramme de Développement d’Expériences scientifiques) oferă instituţiilor şi industriei posibilitatea de a lucra la experimente ESA (European Space Agency). Programul ajută ţările membre ESA să reîntoarcă o parte din investiţii, şi să promoveze competitivitatea şi excelenţa ştiinţifică şi industrială.

PRODEX este un program deschis, astfel incât, atât state membre ESA cât şi non-membre pot deveni state participante. În 2011, România a devenit cea de-a 16-a ţară membră ESA, alăturându-se ulterior în 2012 Programului PRODEX, alături de alte 11 ţări participante precum, Elveţia, Irlanda, Belgia, Norvegia, Austria, Danemarca, Ungaria, Cehia, Crecia, Olanda, Polonia. 

3AE_low-res-4825
In imagine: Dr. Lucia Popa

În prezenţa membrilor PRODEX şi a delegaţilor din ţările participante, Dr. Lucia Popa, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS), este invitată să prezinte proiectul PRODEX “Romanian Contribution to the Science Ground Segment of the Euclid Mission”. Programul detaliat al evenimentului poate fi urmărit aici.

În septembrie 2015, ISS a semnat un acord instituţional PRODEX, care prevede contribuţiile proiectelor instituţionale în domeniul stiinţelor spaţiale la Programul PRODEX .

 

 

 

Ceremonia de ridicare a drapelului României la CERN

cern_frontpagePe data de 5 septembrie 2016, la Globul de Ştiinţă si Inovare de la CERN, în Geneva, Elveţia, are loc ceremonia oficială, în prezenţa onorabilă a Preşedintelui României, Dl. Klaus Iohannis, reprezentanţilor instituţionali şi cercetătorilor români, care marchează aderarea României cu drepturi depline la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare, cel mai mare laborator din lume de fizica particulelor elementare).

Aceasta este o zi memorabilă, odată ce România a devenit cel de-al 22-lea Stat Membru la CERN pe data de 18 iulie 2016.

Incepând cu anul 1991, odată cu semnarea unui acord de cooperare ştiintifică şi tehnică între CERN şi Guvernul României, au avut loc contacte bilaterale repetate oferind un cadru legal pentru continuarea colaborării. În prezent, România este implicată în câteva experimente ale acceleratorului de particule de la LHC (Large Hadron Collider) precum, ATLAS, ALICE şi LHCb, cu contribuţii în principal din partea Institutului Naţional de Fizică si Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” şi Institutul de Ştiinte Spaţiale (ISS).

ISS s-a alaturat colaborării ALICE din 2006, având o experienţă indelungată în studiul plasmei de cuarci şi gluoni produsă în ciocniri ale ionilor grei la energii relativiste. Grupul ISS-ALICE, compus din 6 fizicieni şi 3 cercetători seniori invitaţi, este implicat în activităţi de analiză a jeturilor şi a curgerii materiei nucleare, managementul producţiei offline, servicii software, mentenanţă şi operare GRID în cadrul colaborării ALICE. ALICE (A Large Ion Collider Experiment) este unul din marile experimente de la LHC, dedicat studiului proprietăţilor şi caracteristicilor materiei nucleare care interacţionează tare, la temperaturi şi densitati energetice foarte mari atinse în ciocniri nucleare ultra-relativiste.

Social Widgets powered by AB-WebLog.com.