ROMÂNIA ÎN COSMOS

astronauti-2016
Imagine: Știință&Tehnică, Discovery România

Institutul de Științe Spațiale vă invită la următoarele două evenimente importante pe teme de explorare spațială si astronomie dedicate cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, la 35 de ani de la primul zbor în spațiul cosmic:

  1. Sâmbătă 14 mai 2016, orele 17:00 – 18:00, la Biblioteca Nationala a României in cadrul festivalului de explorare spațială și astronomie ASTRO FEST 2016, Redacția Știință&Tehnică organizează o amplă dezbatere pe tema prezenței României în industria aerospațială internațională. Moderată de către redactorul-șef al revistei S&T Marc Ulieriu, discuția cu reprezentanții celor mai importante institute şi organizaţii din România va dezvălui publicului larg modul în care inginerii și cercetătorii români se implică în acest fabulos domeniu. Participă specialiști de la Agenția Spațială Română (ROSA); Institutul Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare Aerospatială “Elie Carafoli” (INCAS), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI); Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) și Institutul de Științe Spațiale (ISS). Mai multe informații despre întregul program al evenimentului pot fi găsite la adresele: http://stiintasitehnica.com/vino-la-astro-fest-festivalul-de-explorare-spatiala, http://spatiu.discovery.ro/evenimente .
  2. Luni 16 mai 2016, ora 10:00, Academia Română organizează Sesiunea aniversară35 de ani de la primul zbor în spaţiul cosmic al unui roman”. Evenimentul este dedicat cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române şi se va desfăşura în prezenţa a 11 astronauţi din Europa şi America, oaspeţi de onoare. În cadrul sesiunii vor susţine prelegeri prof. dr. Dumitru Haşegan, Preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, prof. dr. Marius-Ioan Piso, Preşedintele Agenţiei Spaţiale Române, dr. fiz. Sorin Zgură, Directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale Bucureşti, dr. ing. Cornel Oprişiu, Director New Business Development, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli“, dr. ing. Florin Şerban, Directorul TerraSigna, şi specialişti din cadrul Grupului Goliat – Centrul de competenţă pentru nanosateliţi. Mai multe informații despre întregul program al evenimentului pot fi găsite la adresa: http://academiaromana.ro/com2016/pag_com16_0516DPrunariu.htm .

Lansarea primului Telescop Orbital pentru detectarea jerbelor atmosferice largi produse de radiația cosmică de energie ultra-înaltă

7ca27fb86464
Imagine: Lomonosov Moscow State University

Pe 28 Aprilie, 2016, telescopul TUS aflat la bordul satelitului Lomonosov a fost lansat cu succes de pe cosmodromul Vostochny. Lomonosov, împreună cu alţi doi sateliţi, Aist-2D și SamSat-218, au fost transportaţi spre orbita de o rachetă fără pilot Soyuz-2.1A, prima rachetă care a zburat de pe noul cosmodrom rusesc.

Telescopul orbital TUS (“Tracking Ultraviolet Set-Up”) aflat la bordul satelitului Lomonosov va detecta jerbele atmosferice largi (“Extensive Air Showers” – EAS) produse de radiația cosmică de energie ultra-înaltă („Ultra-High Energy Cosmic Rays” – UHECR) și va contribui la studiul spectrului de energie și al distribuţiei direcţiilor de sosire ale razelor cosmice cu energii de peste 1020 eV.

“Acesta este încă un pas important pentru măsurătorile UHECR din spaţiu“ a afirmat Pavel Klimov, cercetător la Skobeltsyn Institute of Nuclear Physics, Universitatea de Stat din Moscova, și unul din liderii colaborării TUS.

În anul 2013 o echipă de cercetători de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) condusă de Dr. Maria Haiduc s-a alăturat colaborării TUS și a semnat în acest scop un protocol de colaborare cu Institutul de Fizică Nucleara Skobeltsyn. Implicarea echipei ISS în colaborarea TUS este legată de dezvoltarea, împreună cu o echipă de cercetători de la Joint Institute of Nuclear Physics condusă de Dr. Leonid Grigorievich Tkatchev, a unui sistem de surse de lumină bazat pe utilizarea LED-urilor UV de mare putere, care va fi operat la sol și folosit pentru calibrarea telescopului TUS aflat pe orbită.

Telescopul TUS poate fi privit ca un deschizător de drum pentru următoarea generaţie de detectori spaţiali de UHECR (de exemplu KLYPVE, JEM-EUSO), achiziţionând astfel date preliminare extrem de utile pentru stabilirea precisă a parametrilor operaţionali ai acestor misiuni spaţiale planificate a fi lansate în viitorul apropiat.

Versiunea în engleză a acestui articol poate fi urmărită aici.

Mai multe detalii despre eveniment, precum și videoclipul cu lansarea, pot fi găsite la următoarele adrese :

Lomonosov Satellite

http://space.skyrocket.de/doc_sdat/mvl-300.htm

‘Școala Altfel’ la Institutul de Știinte Spațiale

IMG_0987Institutul de Știinte Spațiale (ISS) și-a deschis și anul acesta ușile pentru elevi, dascăli și parinți însoțitori, alăturâdu-se astfel Programului Ministerului Educației Naționale și Cercetării Stiințifice – Săptamâna Școala Altfel “Să știi mai multe, să fii mai bun”, pe întreaga perioadă 18-22 Aprilie 2016.

O echipă de tineri cercetători din cadrul ISS, precum și studenți colaboratori ai Facultății de Fizică, Universitatea București, împărtășesc cu entuziasm și devotament câte puțin din tainele activităților lor zilnice de cercetare. Astfel, Școala Altfel la ISS conține prezentări cât mai diverse, precum experimentul ALICE de la acceleratorul de particule de la LHC-CERN, Observatorul de radiații cosmice Pierre Auger din Argentina, observații în emulsii nucleare la microscop, observații solare prin telescop, observații ale conținutului unei picături de lichid cu ajutorul unui laser, explorarea interactivă a Sistemului Solar și a spațiului cosmic, respectiv vizită la Centrul de Calcul al Institutului de Știinte Spațiale.

Comunicările științifice sunt adaptate vârstei copiilor, astfel incât lecțiile interactive să fie cât mai atractive și cu un grad de noutate sporit pentru a le permite valorilor noastre – cercetătorii de mâine să-și imbogățească bagajul de cunoștințe din domeniul științei și tehnologiei. Astfel, copiii, de la mici la mari, pot deveni cercetători pentru o oră sau astronauți pentru un minut!

IMG_0925 IMG_0978 IMG_0995 IMG_1001 IMG_1010 IMG_1050 IMG_1075 IMG_1125IMG_0883 IMG_1131 IMG_1140 IMG_0996

 

O nouă tehnică pentru măsurarea Universului îndepărtat

Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS collaboration

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o tehnică de utilizare a quasarilor – surse puternice produse de găurile negre supermasive din centrul galaxiilor – pentru a studia istoria și compoziția Universului. Pentru a valida noua metodă, bazată pe relația dintre luminozitatea unui quasar în raze X și la lungimi de undă ultraviolete, aceştia au făcut uz la scară largă de datele furnizate de Observatorul XMM-Newton de raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Abordarea lor promite să devină un instrument important în determinarea proprietăților Universului nostru.

Citește mai mult

“Dark knowledge” pentru a căuta “dark matter” — Workshop CERN pe tema inteligenţei artificiale (IA)

Credit imagine: CERN
Credit imagine: CERN

În perioada 9–13 noiembrie, fizicienii care lucrează la Large Hadron Collider (LHC) și cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale (IA) au participat la un workshop – primul de acest fel – în cadrul căruia au discutat despre modul în care tehnicile avansate de IA ar putea accelera descoperirile realizate la LHC.

Citește mai mult

Astronomii au observat o stea înghiţită de galaxia sa gazdă

Credit imagine: Agenția Spațială Europeană (ESA)/C. Carreau
Credit imagine: Agenția Spațială Europeană (ESA)/C. Carreau

Folosind un trio de telescoape în raze X – Observatorul Chandra X-ray, Swift Gamma Ray Burst Explorer din partea NASA și XMM-Newton al ESA –astronomii au observat un fenomen numit „tidal disruption”, care a avut loc în centrul unei galaxii aflate la aproximativ 300 milioane de ani lumină de noi. Distanţa face ca acest eveniment, numit ASASSN-14li, să fie cel mai apropiat descoperit în zece ani.

Citește mai mult

Satelitul lui Saturn, Dione, văzut de sonda spaţială Cassini

Saturn_and_Dione
Credit imagine: NASA/JPL-Caltech/Space Science Institute

Sonda spaţială Cassini a realizat o imagine a lui Dione, unul dintre sateliții mari ai lui Saturn, în timp ce acesta trecea prin faţa planetei. Fenomenul este cunoscut drept tranzit și reprezintă un eveniment important în astronomie, permițând observatorilor să investigheze în detaliu atmosfera și orbita obiectului care se află în tranzit.

Linia de culoare închisă care taie mijlocul cadrului marchează inelele lui Saturn – ele nu sunt iluminate din acest unghi, care era la aproximativ 0.3° sub planul inelelor.

Citește mai mult

Misiunea Cassini începe o serie de survoluri ale satelitului planetei Saturn, Enceladus

Enceladus_craters_and_complex_fractured_terrains
Credit imagine: ESA

Actualizare 19.10.2015: Primele imagini de la polul nord al satelitului de gheaţă al planetei Saturn, Enceladus, furnizate de misiunea Cassini după survolul din data de 14 octombrie 2015 sunt disponibile aici.

Misiunea Cassini începe astăzi o serie de trei survoluri ale satelitului lui Saturn Enceladus, primele imagini fiind aşteptate în următoarele zile. Aflată pe Pământ, la peste un miliard de kilometri, echipa Cassini este capabilă să trimită nava către sateliţii lui Saturn la distanţe minime de 25 de kilometri, aceste survoluri reprezentȃnd o parte esențială a misiunii, atât în scopuri științifice, cât și de navigație. Când nava Cassini s-a apropiat ultima dată de satelitul Enceladus, partea de nord a acestuia era învăluită în întuneric în timpul perioadei de iarnă, însă acum că este vară acolo, soarele strălucește la latitudinile nordice superioare.

Citește mai mult

Social Widgets powered by AB-WebLog.com.