Publicarea primelor imagini științifice obținute de Telescopul spațial EUCLID

de

Aflată aproape de incheierea Fazei de Verificare a Performanțelor,  Misiunea Euclid a efectuat timp de 24 de ore programul numit ERO (Early Release Observations). Telescopul a fost orientat spre 6 ținte special alese, ținând cont atât de diversitatea naturii lor cât și de impactul lor deosebit pentru public. Achiziția imaginilor s-a făcut cu respectarea procedurii standard de observație.

Marți 7 noiembrie, la ora 15:15 ora României, pe canalul ESA-TV va începe prezentarea publică a acestor imagini, urmată de o conferință de presă. Indicațiile privind modul de acces și programul acțiunii pot fi gasite aici.

O scurtă prezentare a misiunii poate fi gasita aici.

România participă în Consorțiul Euclid prin Institutul de Științe Spațiale, susținut de Agenția Spațială Română și Agenția Spațială Europeană.

Euclid follow-up: primele imagini

de
Euclid early commissioning test images, Credit ESA/Euclid
Euclid early commissioning test images, Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, CC BY-SA 3.0 IGO

Institutul de Științe Spațiale împărtășește satisfacția primelor imagini trimise de către telescopul spațial Euclid, la puțin timp de la lansarea sa în data de 1 iulie 2023.

Telescopul Euclid este dotat cu doua instrumente: VIS, care produce imagini ale cerului în domeniul vizibil, format din 36 CCD-uri cu un total de 609 Mpixeli, și NISP, care explorează universul în infraroșu apropiat, constând în 16 chip-uri cu un total de 64 Mpixeli, având și funcționalitatea de spectrograf în domeniul de lungime de unda între 1 și 2 microni.

“După mai bine de 11 ani de pregătiri, este o mare bucurie să vedem că instrumentele Euclid funcționează corect. Mai avem însă de așteptat încă două luni până când telescopul va fi complet focalizat iar instrumentele termalizate și calibrate, pentru a putea începe analiza datelor” – declară Dr. Lucia Popa, reprezentanta României în Euclid Consortium Board.

După încheierea fazelor pregătitoare, începând din noiembrie anul acesta, Euclid va trimite doar în câteva zile un volum de date comparabil cu întreaga producție a telescopului Hubble în cei 33 de ani de viață ai acestuia.

Trebuie menționat că cele două imagini test prezentate mai jos au fost obținute de cele două instrumente în timpul deplasării satelitului către punctual Lagrange 2, instrumentele nefiind complet focalizate și calibrate; ele nu au utilitate științifică, dar demonstrează funcționarea impecabilă a sistemelor îmbarcate la bordul Euclid.

Participarea României la misiunea Euclid este asigurată de Institutul de Științe Spațiale (ISS), cu sprijinul Agenției Spațiale Române (ROSA) si a Agenției Spațiale Europene (ESA).

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al ESA este disponibil aici.

Persoana de contact: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>, pentru grupul Euclid Consortium Core Communication.

Galerie foto (Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, CC BY-SA 3.0 IGO )

Follow-up lansare Euclid

de
Logo Euclid, credit ESA
Logo Euclid, credit ESA
Data: 1 Julie 2023
Locație: Cape Canaveral, Florida, USA
Rachetă: SpaceX Falcon 9
Destinație: punctul 2 Lagrange, la 1.5 millioane km fată de Pămân

In data de 1 Iulie a avut loc un moment importat pentru misiunea Euclid. SpaceX/Falcon9, printr-o lansare perfectă, a aşezat telescoplul Euclid pe o orbită tranzițională, iar în data de 2 Iulie Euclid a fost transferat pe orbita solară către punctul 2 Lagrange (L2). Comunicarea cu Euclid a fost stabilită cu succes, urmând o lună de teste, calibrări şi începerea procesului de comisionare.

“Cea mai mare emoție a fost în cele 10 minute de după lansare, până când Falcon9 a aterizat în bune condiții pe o barjă în ocean. A fost momentul în care cu toții am înțeles că Euclid a devenit realitate.” – declară Dr. Lucia Popa, reprezentantul României în Consorțiul Euclid și participant la lansare în Cape Canaveral, Florida, USA.

Euclid este, după Planck, a doua misiune ESA (Agenția Spațială Europeană) de cosmologie având ca principal obiectiv determinarea naturii şi interacției componentelor de tip materie întunecată şi energie întunecată, respectiv testarea relativității generalizate la scale cosmologice. Telescopul Euclid este echipat cu două instrumente: un spectrometru în infraroşu (NISP) şi o baterie de CCD-uri cu rol tomographic (VIS).

Importanța rezultatelor aşteptate de la misiunea Euclid este subliniată şi de decizia ESA de a aproba lansarea Euclid cu Falcon9, precum şi de aprobarea recentă a unei noi misiuni rapide de tip Fast (Clasa-F), ARRAKIHS (Analysis of Resolved Remnants of Accreted galaxies as a Key Instrument for Halo Surveys) cu lansare în 2029, care va folosi aceleaşi instrumente ca şi Euclid, pentru imagistica de câmp profund (Deep Field Imaging) în regiuni selectate de Euclid.

Contribuția grupului ISS – Institutul de Ştiițne Spațiale la misiunea spațială Euclid se desfăşoară în baza unui Acord Multilateral (Multilateral Agreement – MLA) semnat la nivel inter-ministerial între ESA şi țările membre ale Consorțiului Euclid. În baza acestui acord, în perioada de pre-lansare, contribuția grupului ISS-Euclid a constat în dezvoltarea, testarea şi implementarea în pipeline-ul general Euclid a unor module de analiză spectro-fotometrică a datelor primare. De asemenea, în colaborare cu Dante International S.A. (eMag) a fost dezvoltat un centru de date ştiințifice bazat pe tehnologia Cloud OpenStack, dotat cu echipamente furnizate de ESA, şi dedicat analizei ştiințifice a măsurătorilor Euclid.

În perioada de proprietate, după lansarea primului set de date, activitățile grupului ISS-Euclid vor fi dedicate analizei ştiințifice a măsurătorilor Euclid cu obiective legate de caracterizarea undelor gravitaționale primordiale şi a proceselor de inflație, procese de producere şi interacție pentru materia intunecată, precum şi determinarea ecuației de stare pentru energia întunecată.

Mai multe informații despre misiunea Euclid sunt disponibile aici, iar despre lansare aici.

Persoană de contact: Dr. Lucia Popa <lpopa[at]spacescience[dot]ro>, reprezentantul României în Consorțiul Euclid

Galerie foto (credit: Dr. Vlad Popa)

 

 

Euclid gata de calatorie la Cape Canaveral

de
În 22 februarie, Thales Alenia Space, o firmă comună între Thales (67%) și Leonardo (33%) prim contractor industrial pentru Euclid, împreună cu Agenția Spațială Europeană (ESA) au găzduit, pentru prima dată, o vizită a oamenilor de știință din Consorțiul Euclid la satelitul aflat în faza finală de integrare. Iconicul satelit Euclid va studia cele mai bine ascunse secrete ale Universului, respective material și energia întunecate.
În iunie 2022 ESA a selectat Consorțiul Euclid ca responsabil de instrumentele științifice, producerea de date și operarea aspectelor științifice ale misiunii. Misiunea este finanțată de agențiile spațiale naționale și de structurile de cercetare și este coordonată de Conducerea Consorțiului Euclid (ECL) și de Bordul Consorțiului Euclid (ECB).
Consorțiul Euclid cuprinde echipele care au realizat designul inițial și au propus misiunea Euclid ca un candidat în programul ESA Cosmic Visions cât și organizații noi care acum contribuie la implementarea proiectului. Paisprezece țări europene sunt în prezent implicate în activitățile consorțiului (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit). Alți membrii include Canada și Statele Unite (prin NASA și câteva laboratoare americane), precum și câteva laboratoare japoneze.
În timpul misiunii sale de șase ani, Euclid va realiza harta structurii la scala mare a Universului până la distanțe de mai mult de 10 miliarde de ani lumină, pentru a arăta cun s-a extins și cum structura sa a evoluat în mai mult de trei sferturi din istoria sa. Misiunea este proiectată să răspundă la câteva dintre cele mai fundamentale întrebări ale cosmologiei modern, cum ar fi formarea Universului și de ce se extinde cu o viteză accelerate în loc să fie încetinit de atracția gravitațională.
Cu o înălțime de 4,7 m și o greutate la lansare de aproximativ 2 tone, Euclid va orbita în punctual Lagrange 2 din sistemul Soare – Pământ, la 1,5 milioane de km de la Pământ, pe partea opusă Soarelui. Va furniza 150.000 de imagini de înaltă rezoluție associate cu informații spectrale și cromatice, atingând aproape un petabyte pe an. Euclid este programat pentru lansare în iulie 2023, cu racheta SpaceX Falcon 9 de la Cape Canaveral, Florida.
Contribuția românească la misiunea Euclid este susținută de Institutul de Științe Spațiale în cadrul Înțelegerii Multi-Laterale (MLA) între ESA și Consorțiul Euclid.
Mai multă informație și câteva fotografii frumoase pot fi gasite pe:

Follow-up Auger Masterclass

de

Primul eveniment din seria Masterclass-ului Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger a avut loc Sâmbătă, 18 Martie 2023. Evenimentul s-a desfăşurat cu succes în fiecare din cele trei locaţii participante (Lisboa – Instituto Superior Técnico, Funchal – Universidade da Madeira, şi Bucureşti – Institutul de Ştiinţe Spaţiale), din două ţări Europene (Portugalia şi România).

Programul întregii zile a cuprins două lecţii introductive despre fizica particulelor şi astroparticulelor, şi experimente în fizica astroparticulelor, respectiv o sesiune practică de analiză de date. În total, au fost reconstruite 1130 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Observatorului), în baza unui browser interactiv şi prietenos. Rezultatele obţinute au fost încarcate centralizat de către elevii participanţi într-o pagină web dedicată, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

În cadrul unui video-call internaţional, cu toti participanţii la eveniment, a fost oferit un tur la Observatorul Pierre Auger, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final.

Galerie foto:

Suport din partea: 

MasterClass Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger

de
Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În premieră, Observatorul Pierre Auger se alatură Ediţiei 19 a Programului Internaţional de MasterClasses 2023 al Grupului Internaţional de Outreach în Fizica Particulelor (IPPOG – International Particle Physics Outreach Group).

Activitatea Auger-MasterClass, dedicată elevilor de liceu, a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei interfeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de evenimente, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute rezultatele finale cu cercetători, despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice de energie ultra-înaltă măsurate la experimentul Pierre Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Programul International IPPOG de MasterClasses în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea întreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimete de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Auger International Masterclasses 2023 vor avea loc în trei zile din luna martie, două zile fiind organizate în Europa (18 si 24 martie) şi una în America (28 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru în cadrul Colaborarii Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un Auger-MasterClass din data de 18 martie, 2023. Invitaţia de participare este adresată tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile se fac în baza “primul venit, primul servit”, până pe data de 30 ianuarie, 2023, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. P. Gina Isar, la adresa de email: isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Câștigătorii apelului pentru Fusion:AIR 2022 – Rezidențe artistice în institute de cercetare

de

Primele prezentări publice ale artiștilor selectați vor avea loc pe 18 și 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Asociației Qolony.

București, 4 aprilie 2022| Asociaţia Qolony – Colonia pentru Artă şi Ştiinţă anunță rezultatele apelului Fusion:AIR 2022- Rezidențe artistice în institute de cercetare la care au fost invitați să aplice artişti români interesați să ofere noi dimensiuni practicii lor artistice prin interacțiunea cu știința.

Artiști din București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara, Suceava, Bihor, Vâlcea și Satu Mare au înscris proiecte; în urma jurizării, au fost selectate cele mai bune 4 propuneri ale următorilor artiști: Marius Jurca (Timișoara), Dorin Cucicov (București), Livia Greaca (București) și Marina Oprea (București).

Lucrările finale vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.

Pe durata rezidențelor (aprilie-iunie 2022), artiștii vor colabora cu cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și vor avea acces la spațiile de lucru din institutele de cercetare.

Procesul de selecție

Proiectele depuse pentru selecție de artiștii candidați la rezidențe au fost analizate de o comisie formată din cercetătorii: dr. Marius Echim (Institutul de Științe Spațiale), dr. Bogdana Mitu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației), dr. Elena Badea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie), dr. Victor Diculescu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor), artiștii Floriama Cândea și Andrei Tudose, curatori ai proiectului și Mihaela Ghiță, jurnalist de știință și director artistic pentru proiectul Fusion:AIR 2022.

Propunerile artistice au fost selectate pe baza a 6 criterii: relevanța proiectului (concordanța cu tema curatorială și subiectele de cercetare ale Fusion:AIR de anul acesta), fezabilitatea implementării, originalitate și inovare, claritatea prezentării ideii, calitatea lucrărilor din portofoliu dar și adaptabilitatea proiectului la mediul online.

Despre Fusion:AIR 2022

Fusion:AIR este primul proiect de rezidențe colaborative din România care reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Rezidențele de artă și știință Fusion:AIR își propun să ofere cadrul în care se pot urmări atât procesele de formare a ideilor, cât și punerea lor în obiect, în practică, sau pe scenă.

Tema de anul acesta este “Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” chestionează procesul de “trial and error” și urmărește exemplificarea proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice. Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducă la o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate.

Artiștii și proiectele selectate

  1. Marius Jurcă (n. 1984) cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, este un artist new media din Timișoara preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie. Din 2014 este doctor în arte vizuale la Facultatea de Artă și Design din Timișoara cu o teză despre Software: sursă creativă în arta numerică. Proiectul pe care l-a propus pentru Fusion:AIR 2022 are la bază folosirea senzorilor specifici dispozitivelor inteligente purtabile, pentru a identifica noi modalități de vizualizare artistică a datelor abstracte generate de acestea. Artistul va colabora în cadrul rezidenței artistice cu dr. Victor Diculescu cercetător la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
  2. Dorin Cucicov (n. 1988, Chișinău) este “artist interactiv și programator”, interesat de explorarea relaţiilor om – tehnologie. Studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul UNATC. Dorin Cucicov a propus crearea unei Terela mitologice (Mytherrella) prin colectarea de povești asociate cu Aurore Boreale din diferite culturi și locații geografice și ilustrarea prin intermediul muzicii a elementelor cheie ale acestor povestiri. Artistul va colabora cu dr. Marius Echim de la Institutul de Științe Spațiale pentru o cartografiere a diferitelor caracteristici ale unei Aurore Boreale (formă, culoare, altitudine) la o geolocalizare aproximativă. Setul de date obținute va fi utilizat pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginate pentru locaţiile geografice care nu dispun de imagini documentate ale unor astfel de fenomene.
  3. Livia Elena Greaca (n.1997) este Bursier Alumnus în cadrul programului Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României și are studii masterale în Arte Textile Ambientale la Universitatea Națională de Arte București. Activitatea artistică a Liviei Greaca are în centrul său aprofundarea, cercetarea și dezvoltarea tehnicilor tradiționale, dar și neconvenționale din sfera artelor textile. Pentru Fuion:AIR 2022 ea propune instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca va colabora cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.
  4. Marina Oprea (n.1989) locuiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, secția de fotografie și video. Proiectul pe care dorește să-l implementeze este o continuare a ideii propuse în cadrul lucrării artistice „Me, Myself and Mycelium”. Artista își propune să creeze o instalație care să conecteze publicul la artă și la sine însuși prin activitate participativă. Sistemul care va conecta publicul va fi realizat din materiale rezultate din colaborarea cu cercetătoarea Bogdana Mitu de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației.

Qolony – Fondată în 2019, Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță jurnalist de știință și artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru.

FUSION:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

Partenerii Științifici ai Fusion:AIR 2022:

Parteneri media: Liternet, IQads, Radio România Cultural, Agerpres, Modernism.

Proiectul cultural Fusion:AIR 2022 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact de presă: Mihaela Ghiță, director artistic <mihaelabirou[at]yahoo[dot]com>

Contact ISS: Dr. Marius Echim, cercetător științific <echim[at]spacescience[dot]ro>

 

 

Rezultatele curente ale experimentului MoEDAL în căutarea de monopoli magnetici

de
Ilustrație artistică a producerii unei perechi monopol-antimonopol prin efectul Schwinger. Credits: J. Pinfold – MoEDAL Collaboration

Recent, în Februarie 2022, Colaborarea MoEDAL (Monopole and Exotics Detection at LHC), din care face parte și un grup de cercetători ai Institutului de Științe Spațiale (ISS), a publicat articolul “Search for magnetic monopoles produced via the Schwinger mechanism”, Nature 602 63-67 (2022).

Articolul prezintă primele limite experimentale privind secțiunile de producere a monopolilor magnetici prin mecanismul Schwinger precum și masele acestora. Mecanismul Schwinger constă în extragerea unei perechi monopol-antimonopol din vid, în câmpurile magnetice extreme produse în ciocnirile periferice ale nucleelor ultrarelativiste.

Rezultatele publicate au fost obținute cu un sub-detector MoEDAL, “capcana de monopoli”, constând în bare de aluminiu expuse in Noiembrie 2018 în apropierea punctului de interacție a nucleelor de plumb, la o energie în centrul de masă de 5,02 TeV. Ulterior, barele au fost scanate cu un magnetometru superconductor de mare sensibilitate.

Grupul din ISS, care a contribuit la finalizarea articolului (Nature 602, 63–67, 2022), are în responsabilitate menținerea bibliotecilor de programe de analiză utilizate în colaborare, și în particular, determinarea acceptanțelor detectorilor MoEDAL. Activitatea grupului MoEDAL-ISS a fost finanțată de Institutul de Fizică Atomică, în cadrul Programului CERN-RO.

MoEDAL este un experiment de pionierat la marele accelerator de particule hadronice LHC (Large Hadron Collider) de la CERN, conceput pentru a căuta avataruri puternic ionizate ale noii fizici, cum ar fi monopoli magnetici sau particule masive (pseudo-) stabile încarcate. Mai multe detalii despre experimentul MoEDAL sunt disponibile aici.

Persoană de contact ISS: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>

Limitele experimentale publicate de Colaborarea MoEDAL în articolul din Nature

Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor

de
Webinar Series Universe Logo
Webinar Series Universe Logo

În data de 17 Noiembrie 2021, MDPI împreună cu Jurnalul Universe a organizat webinar-ul Universe cu ediția a treia, intitulat “Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor”.

Webinar-ul a evidențiat numărul special al Jurnalului Universe dedicat acestui subiect și rezultatelor prezentate în acesta.

În acest prim webinar, au fost susține patru prelegeri cu prezentarea noilor rezultate din diferite arii cu înalt interes actual privind fizica teoretică și experimentală din domenii precum: Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor. Principalele subiecte abordate sunt următoarele:

1) Chair Introduction: Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics by Prof. Dr. Norma G. Sanchez, CNRS, PSL-Paris Observatory and Chalonge de Vega International School Center, Paris, France;

2) Dark Matter Sterile Neutrino from Scalar Decays by Dr. Lucia Aurelia Popa, Institute of Space Science, Măgurele, Ilfov, Romania;

3) New Advancements in AdS/CFT (Anti-de Sitter/Conformal Field Theory) in Lower Dimensions by Professor Yolanda Lozano, Department of Physics, University of Oviedo and ICTEA, Oviedo, Spain;

4) Superconformal Line Defects in Three Dimensions by Professor Silvia Penati, Department of Physics, University of Milano-Bicocca and INFN, Milano, Italy;

5) Environmental High-Energy Astrophysics in the context of space missions such as LISA, Solar Orbiter and JWST, and its implications for space weather science by Professor Catia Grimani, University of Urbino “Carlo Bo”, Urbino and INFN Florence, Italy.

Webinar-ul a fost oferit prin Zoom și a necesitat înregistrare pentru participare. Întreaga înregistrare a evenimentului este disponibilă pe site-ul Sciforum și YouTube.

Persoană de contact (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa@spacescience[dot]ro>