Euclid gata de calatorie la Cape Canaveral

de
În 22 februarie, Thales Alenia Space, o firmă comună între Thales (67%) și Leonardo (33%) prim contractor industrial pentru Euclid, împreună cu Agenția Spațială Europeană (ESA) au găzduit, pentru prima dată, o vizită a oamenilor de știință din Consorțiul Euclid la satelitul aflat în faza finală de integrare. Iconicul satelit Euclid va studia cele mai bine ascunse secrete ale Universului, respective material și energia întunecate.
În iunie 2022 ESA a selectat Consorțiul Euclid ca responsabil de instrumentele științifice, producerea de date și operarea aspectelor științifice ale misiunii. Misiunea este finanțată de agențiile spațiale naționale și de structurile de cercetare și este coordonată de Conducerea Consorțiului Euclid (ECL) și de Bordul Consorțiului Euclid (ECB).
Consorțiul Euclid cuprinde echipele care au realizat designul inițial și au propus misiunea Euclid ca un candidat în programul ESA Cosmic Visions cât și organizații noi care acum contribuie la implementarea proiectului. Paisprezece țări europene sunt în prezent implicate în activitățile consorțiului (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit). Alți membrii include Canada și Statele Unite (prin NASA și câteva laboratoare americane), precum și câteva laboratoare japoneze.
În timpul misiunii sale de șase ani, Euclid va realiza harta structurii la scala mare a Universului până la distanțe de mai mult de 10 miliarde de ani lumină, pentru a arăta cun s-a extins și cum structura sa a evoluat în mai mult de trei sferturi din istoria sa. Misiunea este proiectată să răspundă la câteva dintre cele mai fundamentale întrebări ale cosmologiei modern, cum ar fi formarea Universului și de ce se extinde cu o viteză accelerate în loc să fie încetinit de atracția gravitațională.
Cu o înălțime de 4,7 m și o greutate la lansare de aproximativ 2 tone, Euclid va orbita în punctual Lagrange 2 din sistemul Soare – Pământ, la 1,5 milioane de km de la Pământ, pe partea opusă Soarelui. Va furniza 150.000 de imagini de înaltă rezoluție associate cu informații spectrale și cromatice, atingând aproape un petabyte pe an. Euclid este programat pentru lansare în iulie 2023, cu racheta SpaceX Falcon 9 de la Cape Canaveral, Florida.
Contribuția românească la misiunea Euclid este susținută de Institutul de Științe Spațiale în cadrul Înțelegerii Multi-Laterale (MLA) între ESA și Consorțiul Euclid.
Mai multă informație și câteva fotografii frumoase pot fi gasite pe:

Follow-up Auger Masterclass

de

Primul eveniment din seria Masterclass-ului Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger a avut loc Sâmbătă, 18 Martie 2023. Evenimentul s-a desfăşurat cu succes în fiecare din cele trei locaţii participante (Lisboa – Instituto Superior Técnico, Funchal – Universidade da Madeira, şi Bucureşti – Institutul de Ştiinţe Spaţiale), din două ţări Europene (Portugalia şi România).

Programul întregii zile a cuprins două lecţii introductive despre fizica particulelor şi astroparticulelor, şi experimente în fizica astroparticulelor, respectiv o sesiune practică de analiză de date. În total, au fost reconstruite 1130 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Observatorului), în baza unui browser interactiv şi prietenos. Rezultatele obţinute au fost încarcate centralizat de către elevii participanţi într-o pagină web dedicată, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

În cadrul unui video-call internaţional, cu toti participanţii la eveniment, a fost oferit un tur la Observatorul Pierre Auger, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final.

Galerie foto:

Suport din partea: 

MasterClass Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger

de
Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În premieră, Observatorul Pierre Auger se alatură Ediţiei 19 a Programului Internaţional de MasterClasses 2023 al Grupului Internaţional de Outreach în Fizica Particulelor (IPPOG – International Particle Physics Outreach Group).

Activitatea Auger-MasterClass, dedicată elevilor de liceu, a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei interfeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de evenimente, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute rezultatele finale cu cercetători, despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice de energie ultra-înaltă măsurate la experimentul Pierre Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Programul International IPPOG de MasterClasses în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea întreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimete de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Auger International Masterclasses 2023 vor avea loc în trei zile din luna martie, două zile fiind organizate în Europa (18 si 24 martie) şi una în America (28 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru în cadrul Colaborarii Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un Auger-MasterClass din data de 18 martie, 2023. Invitaţia de participare este adresată tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile se fac în baza “primul venit, primul servit”, până pe data de 30 ianuarie, 2023, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. P. Gina Isar, la adresa de email: isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Câștigătorii apelului pentru Fusion:AIR 2022 – Rezidențe artistice în institute de cercetare

de

Primele prezentări publice ale artiștilor selectați vor avea loc pe 18 și 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Asociației Qolony.

București, 4 aprilie 2022| Asociaţia Qolony – Colonia pentru Artă şi Ştiinţă anunță rezultatele apelului Fusion:AIR 2022- Rezidențe artistice în institute de cercetare la care au fost invitați să aplice artişti români interesați să ofere noi dimensiuni practicii lor artistice prin interacțiunea cu știința.

Artiști din București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara, Suceava, Bihor, Vâlcea și Satu Mare au înscris proiecte; în urma jurizării, au fost selectate cele mai bune 4 propuneri ale următorilor artiști: Marius Jurca (Timișoara), Dorin Cucicov (București), Livia Greaca (București) și Marina Oprea (București).

Lucrările finale vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.

Pe durata rezidențelor (aprilie-iunie 2022), artiștii vor colabora cu cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și vor avea acces la spațiile de lucru din institutele de cercetare.

Procesul de selecție

Proiectele depuse pentru selecție de artiștii candidați la rezidențe au fost analizate de o comisie formată din cercetătorii: dr. Marius Echim (Institutul de Științe Spațiale), dr. Bogdana Mitu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației), dr. Elena Badea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie), dr. Victor Diculescu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor), artiștii Floriama Cândea și Andrei Tudose, curatori ai proiectului și Mihaela Ghiță, jurnalist de știință și director artistic pentru proiectul Fusion:AIR 2022.

Propunerile artistice au fost selectate pe baza a 6 criterii: relevanța proiectului (concordanța cu tema curatorială și subiectele de cercetare ale Fusion:AIR de anul acesta), fezabilitatea implementării, originalitate și inovare, claritatea prezentării ideii, calitatea lucrărilor din portofoliu dar și adaptabilitatea proiectului la mediul online.

Despre Fusion:AIR 2022

Fusion:AIR este primul proiect de rezidențe colaborative din România care reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Rezidențele de artă și știință Fusion:AIR își propun să ofere cadrul în care se pot urmări atât procesele de formare a ideilor, cât și punerea lor în obiect, în practică, sau pe scenă.

Tema de anul acesta este “Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” chestionează procesul de “trial and error” și urmărește exemplificarea proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice. Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducă la o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate.

Artiștii și proiectele selectate

  1. Marius Jurcă (n. 1984) cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, este un artist new media din Timișoara preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie. Din 2014 este doctor în arte vizuale la Facultatea de Artă și Design din Timișoara cu o teză despre Software: sursă creativă în arta numerică. Proiectul pe care l-a propus pentru Fusion:AIR 2022 are la bază folosirea senzorilor specifici dispozitivelor inteligente purtabile, pentru a identifica noi modalități de vizualizare artistică a datelor abstracte generate de acestea. Artistul va colabora în cadrul rezidenței artistice cu dr. Victor Diculescu cercetător la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
  2. Dorin Cucicov (n. 1988, Chișinău) este “artist interactiv și programator”, interesat de explorarea relaţiilor om – tehnologie. Studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul UNATC. Dorin Cucicov a propus crearea unei Terela mitologice (Mytherrella) prin colectarea de povești asociate cu Aurore Boreale din diferite culturi și locații geografice și ilustrarea prin intermediul muzicii a elementelor cheie ale acestor povestiri. Artistul va colabora cu dr. Marius Echim de la Institutul de Științe Spațiale pentru o cartografiere a diferitelor caracteristici ale unei Aurore Boreale (formă, culoare, altitudine) la o geolocalizare aproximativă. Setul de date obținute va fi utilizat pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginate pentru locaţiile geografice care nu dispun de imagini documentate ale unor astfel de fenomene.
  3. Livia Elena Greaca (n.1997) este Bursier Alumnus în cadrul programului Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României și are studii masterale în Arte Textile Ambientale la Universitatea Națională de Arte București. Activitatea artistică a Liviei Greaca are în centrul său aprofundarea, cercetarea și dezvoltarea tehnicilor tradiționale, dar și neconvenționale din sfera artelor textile. Pentru Fuion:AIR 2022 ea propune instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca va colabora cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.
  4. Marina Oprea (n.1989) locuiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, secția de fotografie și video. Proiectul pe care dorește să-l implementeze este o continuare a ideii propuse în cadrul lucrării artistice „Me, Myself and Mycelium”. Artista își propune să creeze o instalație care să conecteze publicul la artă și la sine însuși prin activitate participativă. Sistemul care va conecta publicul va fi realizat din materiale rezultate din colaborarea cu cercetătoarea Bogdana Mitu de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației.

Qolony – Fondată în 2019, Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță jurnalist de știință și artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru.

FUSION:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

Partenerii Științifici ai Fusion:AIR 2022:

Parteneri media: Liternet, IQads, Radio România Cultural, Agerpres, Modernism.

Proiectul cultural Fusion:AIR 2022 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact de presă: Mihaela Ghiță, director artistic <mihaelabirou[at]yahoo[dot]com>

Contact ISS: Dr. Marius Echim, cercetător științific <echim[at]spacescience[dot]ro>

 

 

Rezultatele curente ale experimentului MoEDAL în căutarea de monopoli magnetici

de
Ilustrație artistică a producerii unei perechi monopol-antimonopol prin efectul Schwinger. Credits: J. Pinfold – MoEDAL Collaboration

Recent, în Februarie 2022, Colaborarea MoEDAL (Monopole and Exotics Detection at LHC), din care face parte și un grup de cercetători ai Institutului de Științe Spațiale (ISS), a publicat articolul “Search for magnetic monopoles produced via the Schwinger mechanism”, Nature 602 63-67 (2022).

Articolul prezintă primele limite experimentale privind secțiunile de producere a monopolilor magnetici prin mecanismul Schwinger precum și masele acestora. Mecanismul Schwinger constă în extragerea unei perechi monopol-antimonopol din vid, în câmpurile magnetice extreme produse în ciocnirile periferice ale nucleelor ultrarelativiste.

Rezultatele publicate au fost obținute cu un sub-detector MoEDAL, “capcana de monopoli”, constând în bare de aluminiu expuse in Noiembrie 2018 în apropierea punctului de interacție a nucleelor de plumb, la o energie în centrul de masă de 5,02 TeV. Ulterior, barele au fost scanate cu un magnetometru superconductor de mare sensibilitate.

Grupul din ISS, care a contribuit la finalizarea articolului (Nature 602, 63–67, 2022), are în responsabilitate menținerea bibliotecilor de programe de analiză utilizate în colaborare, și în particular, determinarea acceptanțelor detectorilor MoEDAL. Activitatea grupului MoEDAL-ISS a fost finanțată de Institutul de Fizică Atomică, în cadrul Programului CERN-RO.

MoEDAL este un experiment de pionierat la marele accelerator de particule hadronice LHC (Large Hadron Collider) de la CERN, conceput pentru a căuta avataruri puternic ionizate ale noii fizici, cum ar fi monopoli magnetici sau particule masive (pseudo-) stabile încarcate. Mai multe detalii despre experimentul MoEDAL sunt disponibile aici.

Persoană de contact ISS: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>

Limitele experimentale publicate de Colaborarea MoEDAL în articolul din Nature

Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor

de
Webinar Series Universe Logo
Webinar Series Universe Logo

În data de 17 Noiembrie 2021, MDPI împreună cu Jurnalul Universe a organizat webinar-ul Universe cu ediția a treia, intitulat “Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor”.

Webinar-ul a evidențiat numărul special al Jurnalului Universe dedicat acestui subiect și rezultatelor prezentate în acesta.

În acest prim webinar, au fost susține patru prelegeri cu prezentarea noilor rezultate din diferite arii cu înalt interes actual privind fizica teoretică și experimentală din domenii precum: Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor. Principalele subiecte abordate sunt următoarele:

1) Chair Introduction: Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics by Prof. Dr. Norma G. Sanchez, CNRS, PSL-Paris Observatory and Chalonge de Vega International School Center, Paris, France;

2) Dark Matter Sterile Neutrino from Scalar Decays by Dr. Lucia Aurelia Popa, Institute of Space Science, Măgurele, Ilfov, Romania;

3) New Advancements in AdS/CFT (Anti-de Sitter/Conformal Field Theory) in Lower Dimensions by Professor Yolanda Lozano, Department of Physics, University of Oviedo and ICTEA, Oviedo, Spain;

4) Superconformal Line Defects in Three Dimensions by Professor Silvia Penati, Department of Physics, University of Milano-Bicocca and INFN, Milano, Italy;

5) Environmental High-Energy Astrophysics in the context of space missions such as LISA, Solar Orbiter and JWST, and its implications for space weather science by Professor Catia Grimani, University of Urbino “Carlo Bo”, Urbino and INFN Florence, Italy.

Webinar-ul a fost oferit prin Zoom și a necesitat înregistrare pentru participare. Întreaga înregistrare a evenimentului este disponibilă pe site-ul Sciforum și YouTube.

Persoană de contact (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa@spacescience[dot]ro>

Expoziția Fusion:AIR 2021 – Structuri convertibile

de

4 instalații multimedia transpun concepte științifice în artă

Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare, inițiat și organizat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), se apropie de final, iar la sfârșitul săptămânii acesteia va avea loc deschiderea expoziției ce reunește lucrările celor patru artiști. Evenimentul va avea loc pe datele de vineri, 11 iunie, și sâmbătă, 12 iunie 2021, cu începere de la ora 14.30, în cel mai nou spațiul expozițional din capitală, /SAC @ MALMAISON situat în strada Plevnei nr. 137C, et. 2.  Expoziția va fi deschisă cu acces liber, timp de trei săptămâni, până pe data de 3 iulie, inclusiv; program de vizitare: miercuri – vineri, orele 15:00 – 19:00.

Vernisajul expoziției va avea loc în prezența celor patru artiști multimedia implicați în proiect – Aura Bălănescu, Ciprian Ciuclea, Floriama Cândea și Peter Gate – și a oamenilor de știință din cele patru institute de cercetare partenere: Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor-Măgurele și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor.

Curatoarea expoziției și cea care a propus tema ediției din acest an a Fusion AIR – Structuri Convertibile – este Olivia Nițis:

„Structuri Convertibile este un proiect care analizează relațiile dintre artă și practicile științifice, precum și contextul de creare a conținutului într-un anumit cadru și istoria locală. Conceptul expoziției se bazează pe flexibilitatea oferită de noțiunea de conversie și pe procesele individuale de lucru ale fiecărui artist în colaborare cu oamenii de știință implicați. Patru artiști instrumentalizează materialele și tehnologiile științifice cu un scop convertibil, transformator. Expoziția arhivează, de asemenea, procesele de creație și mapează traiectoriile de lucru, precum și instrumentele teoretice pentru o mai bună înțelegere a relației complexe și a narațiunilor artei și științei”, a mărturisit aceasta.

Rezidențele au însemnat o serie de întâlniri și discuții între creatori și cercetătorii din cele patru institute, fiind un program ce le permite oamenilor de știință și artiștilor să lucreze, să comunice și să cerceteze împreună, să beneficieze atât de știință, cât și de artă, stimulând gândirea creativă și inovația.

Cele patru lucrări rezultate la finalul săptămânilor de rezidență în institutele de cercetare, în urma a zeci de întâlniri și dialoguri între artiști și cercetători, pe care publicul le va putea vedea la /SAC @ MALMAISON timp de trei săptămâni sunt:

  • Arheologia invizibilului – ecouri din Universul îndepărtat. Ciprian Ciuclea prezintă o instalație multimedia care face referire la dimensiunea concretă și conceptuală a zonei imperceptibile cu ochiul liber din jurul nostru în care pătrund particule de materie din universul îndepărtat. Instalația realizată de cunoscutul artist vizual în urma rezidenței sale artistice de la Institutul de Științe Spațiale, unde a lucrat alături de dr. Gina Isar, vorbește în cheie poetică despre modalități posibile de reprezentare a interacțiunii particulelor de energie înaltă cu atmosfera terestră. Instalația cuprinde diferite situații performative, o înregistrare video a unui mini-experiment și un calup de date științifice reasamblate într-o logică minimalistă, cu puternice accente narative.
  • Manuspectrum – lucrare interactivă, un pergament sensibil la atingere. Aura Bălănescu propune o experiență multisenzorială care are la bază conceptul de pergament ca suport-multistrat al informației (informație genetică, informație istorică, informație tehnologică, informație artistică și culturală), definită în urma cercetării realizate în cadrul rezidenței alături de dr. Elena Badea, drd. Iulia Caniola, msc. Simona Păunescu, msc. Emanuel Hadîmbu, de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie. Un proiect complex care se adresează întregului sistem perceptiv, ce pornește de la tactilitate și se extinde către auditiv și vizual, chiar kinestezic – a percepe realitatea cu întreaga corporalitate.
  • IMplant – instalatie ce explorează modul în care diferite structuri influențează materialitatea  diferitelor corpuri. Lucrarea prezintă rezultatele unui experiment interspecii, propus de  bioartista Floriama Cândea, într-un proiect de cercetare artistică dezvoltat alături de dr. Adrian Enache, drd. Luminița Rădulescu, dr. Mihaela Beregoi, dr. Mihaela Bunea și dr. Ionuț Enculescu, cercetători științifici în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. IMPlant propune  o colecție  de obiecte iterate (naturale și artificiale), ce tranzitează  limitele dintre specii, dintre natural și artificial sau dintre realitate și ficțiune în încercarea de a găsi narațiuni noi despre relația om-natură.
  • [The Cell] sau  cum se comportă celulele vii supuse la sunete cu frecvențe specifice. Peter Gate, antropolog și muzician experimentalist, alături de drd. Cristina Elena Staicu, dr. Florin Jipa și dr. Marian Zamfirescu, cercetători la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, au conceput și realizat un experiment în cadrul căruia celule vii au fost imersate într-un mediu acustic cu sunete de frecvențe prestabilite și s-a constatat că celulele reacționează pozitiv la acești stimuli sonori. În cadrul expoziției, va fi expus rezultatul unui experiment cymatics de generare sonică a frecvențelor specific create pe un suport clasic de pânză cu substanță acrilică. Proiectul în sine de „infuzare sonică” a unor celule vii cu suntele create de artist reprezintă un nivel superior de provocare știintifico-artistică.

/SAC @ MALMAISON este un spațiu-context de coproducții, cercetări și practici colaborative și transdisciplinare în artele vizuale, performative și scenice.  /SAC @ MALMAISON este al doilea spațiu din București al /SAC după cel deschis în 2018, pe str. Berthelot, nr. 5.

/SAC @ MALMAISON se află într-o comunitate-context – Atelierele Malmaison (o comunitate artistică ce include ateliere, spații de proiecte și galerii) – recent fondată în clădirea Malmaison cu o istorie de aproape 2 secole, situată central, pe Calea Plevnei, 137C.

Spațiul de Artă Contemporană – /SAC – este o inițiativă independentă privată, un context-resursă dedicat necesităților actuale ale producătorului și ale publicului pentru a stabili un dialog direct și formator prin intermediul expoziției, cercetării și promovării.

/SAC @ MALMAISON a fost amenajat cu sprijinul URSA România și Policolor.

ORGANIZATOR: Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție și promovează arta aflată la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții, care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului FUSION AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, manager cultural. Site oficial: www.qolony.eu.

INSTITUTE DE CERCETARE PARTENERE: 

  • Institutul de Științe Spațiale (ISS) / www2.spacescience.ro
  • Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) / www.incdtp.ro
  • Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM) / www.infim.ro
  • Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) / www.inflpr.ro

PARTENER EXPOZIȚIONAL: /SAC @ MALMAISON– Spațiul de Artă Contemporană,

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Muzeul Național de Artă Contemporană, Asociația Scientifica

PARTENERI MEDIA:

Modernism, Radio România Cultural, Agerpres, Scena 9, IQads, The Institute, Urban.ro, Observator cultural, Știință și comunicare, Mindcraft Stories, SavantGarde, Zeppelin, Graphic front, LiterNet, LaPunkt, Bookhub, Feeder, Market Watch, Revista Știința și Tehnică

Fusion:AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Persoane de contact:

/Qolony – Mihaela Ghiță / 0757 294275 / office[at]qolony[dot]eu

/SAC@MALMAISON – Alex Radu / 0722 285013 / alex[at]spatiuldeartacontemporana[dot]ro

/ISS – Gina Isar / isar[at]spacescience[dot]ro

 

 

Prima gaură neagră descoperită este mai masivă decât se credea

de
Reprezentare artistică a sistemului binar Cygnus X-1. Foto Credit: International Centre for Radio Astronomy Research, Australia

Noi observații ale primei găuri negre descoperite i-a făcut pe astronomi să se întrebe ce știu de fapt despre aceste extrem de misterioase obiecte din Univers.

Lucrarea publicată în revista Science arată că sistemul binar Cygnus X-1 conține cea mai masivă gaură neagră stelară detectată vreodată prin alte metode decât undele gravitaționale.

Gaura neagră din Cygnus X-1 este printre cele mai apropiate de Pământ. A fost descoperită în 1964 de o pereche de detectoare Geiger aflate la bordul unei rachete sub-orbitale lansate din New Mexico.

Obiectul a fost în 1974 subiectul unui faimos pariu științific între fizicienii Stephen Hawking și Kip Thorne. Hawking a pariat că nu este o gaură neagră și și-a recunoscut ulterior înfrângerea în 1990.

În articol, o echipă internațională de astronomi a folosit rețeaua de radiotelescoape VLBA-Very Long Baseline Array (10 antene parabolice răspândite pe întreaga suprafață a Statelor Unit ale Americii) și o tehnică inteligentă pentru a măsura distanțele în spațiu.

“Dacă vedem un obiect din diferite poziții putem să calculăm distanța până la el măsurând cât de mult pare că s-a deplasat față de fundal”, spune autorul principal, prof. James Miller-Jones de la Universitatea Curtin si Centrul Internațional pentru Cercetare în Radioastronomie (ICRAR) din Australia.

“Dacă ținem un deget în fața ochilor și ne uităm la el cu un singur ochi, alternativ, degetul pare că se deplasează. Este exact același principiu.”

Timp de șase zile în 2016 cercetătorii au observat o orbită întreagă a găurii negre și au folosit de asemenea observații mai vechi, făcute în 2009-2010. “Această metodă și noile date arată că sistemul binar Cygnus X-1 este mai departe decât se credea, iar gaura neagră este mai masivă.”, declară prof. James Miller-Jones.

Prof. Ilya Mandel de la Universitatea Monash si Centrul ARC pentru Excelență în Descoperirea Undelor Gravitaționale (OzGrav) din Australia conchide că această gaura neagră este atât de masivă încât pune la încercare teoriile astronomilor despre cum s-au format astfel de obiecte.

“Stelele pierd masă în mediul înconjurător prin asa-numitul vânt stelar care bate dinspre suprafața lor. Dar ca să se poată forma o gaură neagră cu o masă atât de mare este nevoie ca stelele să piardă o cantitate de materie relativ redusă de-a lungul vieții lor”, spune el.

“Gaura neagră din sistemul binar Cygnus X-1 a fost întâi o stea cu masa de aproximativ 60 de ori mai mare decât cea a Soarelui, apoi a colapsat cu zeci de mii de ani în urmă”, continua el. “Acum gaura neagră și steaua companion, o super-gigantă, au o orbită cu o perioadă de doar cinci zile și jumătate și o distanță între ele de aproape o cincime din distanța dintre Pamânt și Soare. Conform noilor observații gaura neagră este de peste 20 de ori mai masivă decât Soarele, cu aproape 50% mai mult decât se credea până acum.”

Xueshan Zhao, studentă doctorală la Observatorul Astronomic Național al Academiei Chineze de Științe din Beijing, spune despre rezultate: “Folosind noile informații despre masa găurii negre și distanța față de Pământ am putut confirma că acest obiect compact se rotește în jurul axei proprii incredibil de rapid, cu o viteză apropiată de cea a luminii, mai rapid decât oricare altă gaură neagră descoperită până acum.”

“Sunt la începutul carierei în cercetare și apartenența la o echipă internațională și contribuția la îmbunătățirea proprietăților cunoscute ale primei găuri negre descoperite au constituit o mare oportunitate pentru mine”, continuă ea.

Anul următor va începe în Australia și Africa de Sud construcția celui mai mare radiotelescop din lume, Square Kilometre Array (SKA).

“Studiul găurilor negre este o tentativă de a afla unele dintre cele mai bine păstrate secrete ale Universului; este pe cât de dificil, pe atât de incitant”, concluzionează prof. Miller-Jones.

„Pe măsură ce noua generație de radiotelescoape devine utilizabilă, sensibilitatea crescută a acestora va arăta Universul în detalii mai fine răsplătind astfel zeci de ani de eforturi depuse de cercetători și ingineri din toată lumea în încercarea lor de a înțelege mai bine cosmosul și obiectele exotice ori extreme care îl populează.

Este o perioadă foarte bună pentru astronomi.”

Pe lângă articolul din Science, două alte studii axate pe anumite detalii au fost publicate în revista The Astrophysical Journal.

Publicația originală
“Cygnus X-1 contains a 21-solar mass black hole – implications for massive star winds”, Science, 18 Februarie 2021
https://science.sciencemag.org/content/early/2021/02/17/science.abb3363

Articole companion
“Re-estimating the spin parameter of the black hole in Cygnus X-1”, 2021, The Astrophysical Journal, 908, 117
“Wind mass-loss rates of stripped stars inferred from Cygnus X-1”, 2021, The Astrophysical Journal, 908, 118

Persoană de contact (ISS): Dr. Fiz. Valeriu Tudose <tudose@spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Animație


Sistemul Cygnus X-1 format dintr-o gaură neagră stelară și o stea companion gigantă. Observații recente făcute cu radiotelescoape au arătat că sistemul este cu 20% mai departe decât se credea. Gaura neagră din sistem are prin urmare o masă de 21 de ori mai mare decât Soarele, fiind astfel cea mai masivă gaură neagră stelară detectată până acum prin alte mijloace decât undele gravitaționale. Credit: International Centre for Radio Astronomy Research, Australia

Publicarea Datelor Deschise ale Observatorului Pierre Auger privind razele cosmice de cea mai înaltă energie

de
Foto Credit: Pierre Auger Observatory

Observatorul Pierre Auger publică 10% din datele înregistrate utilizând cel mai mare detector de radiații cosmice din lume. Aceste date sunt făcute publice în vederea utilizării lor de o comunitate cât mai largă și diversă, cuprinzând cercetători profesioniști și amatori, pentru inițiative de cercetare, educaționale și de outreach.

Colaborarea Pierre Auger a pus la dispozitia publicului larg datele colectate într-o manieră asemănătoare de mai bine de un deceniu, însa modul actual de publicare este mult mai performant în ceea ce privește calitatea și tipul de date, făcându-le utilizabile atât în scopuri educaționale cât și în cercetarea științifică. Datele pot fi accesate la adresa: www.auger.org/opendata [1]

Operarea Observatorului Pierre Auger de către o Colaborare de aproximativ 400 de oameni de știință din peste 90 de instituții din 18 țări din întreaga lume a condus la determinarea proprietăților razelor cosmice cu energiile cele mai înalte și cu o precizie fără precedent. Aceste particule cosmice sunt predominant nuclee ale elementelor obișnuite care ajung pe Pământ de la surse astrofizice. Datele de la Observator au fost utilizate pentru a demonstra că particulele de cea mai înalta energie au origine extragalactică. Spectrul de energie al razelor cosmice măsurate depășește 1020 eV ceea ce corespunde unei valori macroscopice de aproximativ 16 Jouli pentru o singura particulă. S-a demonstrat că există o scădere accentuată a fluxului de particule la energii înalte și există dovezi preliminare ale emisiei de la surse specifice din apropiere. Analizele datelor au permis caracterizarea tipului de particule cu asemenea energii remarcabile, care includ elemente de la hidrogen la siliciu. Datele pot fi deasemenea utilizate pentru a testa fizica particulelor la energii peste cele obținute la LHC.

La Observatorul hibrid Pierre Auger [2], localizat în Argentina, radiația cosmică este observată indirect, prin intermediul jerbelor de particule secundare produse la interacția particulei primare incidente cu atmosfera. Detectorul de Suprafață a Observatorului acoperă o arie de 3000 km2 și este alcătuit dintr-o rețea de detectori individuali de particule amplasați la o distanță de 1500 m unul de celălalt. Intregul Observator este încadrat de telescoapele care compun Detectorul de Fluorescență, sensibile la lumina de fluorescență, asemănătoare aurorelor, emisă pe masură ce jebele atmosferice se dezvoltă. Detectorul de Suprafață este sensibil la muonii, electronii și fotonii care ajung la nivelul solului. Datele de la Observator cuprind date brute (obținute direct de la aceste instrumente), seturi de date reconstruite generate prin analize detaliate și date prezentate în publicații științifice. Unele date sunt partajate în mod obișnuit cu alte observatoare pentru a permite efectuarea de analize utilizând multiple experimente care astfel acoperă tot cerul și pentru a facilita studii multi-mesager. 

După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al colaborării, Ralph Engel, “datele de la Observatorul Pierre Auger, care a fost înființat acum mai bine de 20 de ani, sunt rezultatul unei investiții științifice, umane și financiare mari și de lungă durată de către o colaborare internațională foarte extinsă” ele fiind de o valoare remarcabilă la nivelul comunității științifice din întreaga lume”. Prin publicarea datelor și a programelor de analiză Colaborarea Auger îmbrățișează principiul conform căruia accesul deschis la date va permite, pe termen lung, valorificarea maximă a potențialului lor știintific.

Colaborarea Auger a adoptat o clasificare pe 4 nivele de compexitate a datelor, în raport cu cele utilizate în fizica energiilor înalte, și a adaptat-o la politica sa de acces public deschis.

(Nivelul 1) Publicații cu acces deschis cu date numerice suplimentare oferite pentru a facilita re-utilizarea lor [3];

(Nivelul 2) Publicarea periodică de date într-un format simplificat, pentru educație și outreach. Aceasta a inceput în 2007 când au fost publicate 1% din date, procent care a crescut la 10% în 2019 [4];

(Nivelul 3) Publicarea de date care reconstruiesc evenimentele produse de raze cosmice, obținute cu cele mai bune cunoștințe disponibile despre performanța detectorului și a condițiilor de la momentul înregistrării datelor. Exemple de coduri derivate din cele utilizate de Colaborare pentru publicarea analizelor sunt de asemenea oferite [5];

(Nivelul 4) Publicarea de date apropriate de cele brute asociate cu evenimentele înregistrate. Un browser de afișare a evenimentelor si coduri de citire a datelor sunt de asemenea disponibile [6].

Ultimele nivele de informații adăugate în prezent [1] includ date de la două instrumente majore ale Observatorului: Detectorul de Suprafață dispus pe 1500 m2 și Detectorul de Fluorescență. Setul de date constă în 10% din toate evenimentele înregistrate la Observator, supuse acelorași proceduri de selecție și reconstrucție utilizate de Colaborare în publicații recente. Perioadele de înregistrare a datelor sunt aceleași cu cele utilizate pentru obținerea rezultatelor științifice prezentate la Conferința Internațională de Radiație Cosmică care a avut loc în 2019. Exemplele de analize folosesc versiuni actualizate de seturi de date Auger, care diferă ușor de cele utilizate pentru publicații din cauza unor îmbunătățiri ulterioare a reconstrucției și calibrării. Pe de altă parte, cum procentul de date disponibil public momentan este de 10% din baza de date Auger, semnificația statistică a cantităților măsurate este redusă, relativ la ceea ce poate fi obținut cu o bază de date completă, dar numarul de evenimente este comparabil cu cel utilizat în câteva din primele publicații științifice ale Colaborării Pierre Auger.

Colaborarea Pierre Auger dorește să continue politica sa de a face publice datele experimentale în scopul accesului publicului larg și divers la acestea, pentru creșterea potențialului științific comun în viitor.

Link-uri:

[1] https://www.auger.org/opendata/

[2] https://www.auger.org

[3] https://www.auger.org/index.php/science

[4] https://labdpr.cab.cnea.gov.ar/ED/

[5] https://www.auger.org/opendata/analysis.php

[6] https://www.auger.org/opendata/display.php?evid=81847956000

Fotografii ale Observatorului Pierre Auger (CC BY-SA 2.0):

https://www.flickr.com/photos/134252569@N07/21948576246/in/album-72157656013297308/

PA_174

PA_071

https://www.flickr.com/photos/134252569@N07/1946

In memoriam Dr. Dumitru Hașegan

de
Dumitru Hașegan (1943-2021)
Dumitru Hașegan (1943-2021)

O mare inimă a încetat să mai bată. Cu tristete anunțăm că Joi, 14 Ianuarie 2021, Dr. Ing. Dumitru Hașegan a trecut la cele veșnice. Dumitru (Ticu) Hașegan a fost director al Institutului de Știinte Spațiale (ISS) de la București-Măgurele, în perioada 1990-2011.

Dr. Hașegan a fost membru deplin al Academiei Internaționale de Astronautică și reprezentant al României în Comitetul pentru Programe Științifice (SPC) al Agenției Spațiale Europeane (ESA). In particular, a semnat din partea României acordul multilateral cu ESA pentru Misiunea Euclid și a fost membru în Comitetului de Conducere al acesteia.

Pe toată durata carierei sale, Dr. Hașegan a susținut dezvoltarea domeniului de știinte spațiale în România, fără a neglija fizica nucleară, fizica energiilor înalte și fizica medicală.

Dr. Hașegan a fost liderul primului experiment românesc la bordul Stației Spațiale Internaționale.

În calitatea sa de director al ISS, Dr. Hașegan a reușit să construiască un institut de cercetare de top în România, chiar și atunci când circumstanțele nu erau în totalitate favorabile. Dânsul obișnuia să spună colegilor: “Voi continuați-vă cercetările, de restul mă voi ocupa eu”.

Amfiteatrul ISS, construit în perioada manadatului dumnealui, îi va purta numele.

„Cred că satisfacția maximă provine din alegerea drumului în viață care a produs atât satisfacțiile profesionale, cât și cele umane. În domeniul cercetării spațiului cosmic am realizat experimente la bordul a 9 sateliți și 3 stații spațiale. Participarea la programul științific al primului cosmonaut român, Dumitru Dorin Prunariu, cu experimente proprii sau în colaborare, a însemnat un moment de satisfacție majoră. Iar ieșirea în spațiul cosmic în 2011 cu primul experiment românesc la bordul Stației Spațiale Internaționale a însemnat o încununare a activității de cercetare. O satisfacție majoră a provenit și din participarea la echipa care, în anul 1984, a descoperit experimental un nou tip de radioactivitate: emisia spontană a nucleelor de Neon-24 din izotopii Thoriu-230, Protactiniu-231 și Uraniu-233. Și o mare satisfacție a însemnat înființarea, în 1990, a Institutului de Științe Spațiale din București care a devenit un institut important în peisajul cercetării științifice din țară și din Europa prin realizările sale și colaborările internaționale la care participă.”, a relatat Dr. Ing. Dumitru Hașegan într-un interviu acordat pentru Q Magazine în 2017.

Cu profundă durere, conducerea și colectivul ISS transmite pe această cale sincere condoleanțe familiei îndurerate și comunității științifice, pentru imensa pierdere.

Dumnezeu sa-i dea odihna cea veșnică!