În premieră în România!

Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale și Observatorul Pierre Auger din emisfera sudică.
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale din Măgurele, România, și Observatorul Pierre Auger din Malargüe, Argentina.

Azi sunt două săptămâni de când o echipă de cercetători de la ISS (dr. Gina Isar – cercetător științific II și Dragoș Hîrnea – masterand, asistent de cercetare) operează și monitorizează în timp real, în premieră în România, la o distanță foarte mare de cca. 13.000 km, telescoapele optice și LIDAR ale Observatorului Pierre Auger.

Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmice din lume, ce se întinde pe o suprafață de 3000 km2 în pampasul Argentinian. După 15 ani de funcționare, experimentul super-hibrid se află în faza de upgrade pentru îmbunătățirea detectorilor și sporirea statisticii evenimentelor măsurate cu energii peste 1019 eV (energii care nu pot fi obținute la cel mai mare accelerator de particule LHC de la CERN).

România a devenit țară membră a colaborării internaționale Pierre Auger în 2014, și o opțiune pe harta punctelor de comandă și control remote a Observatorului din 2019, alături de alte 9 state membre Auger din Europa și America.

Avantajele operarii remote a telescoapelor Auger, care funcționează numai noaptea, constau în: costuri reduse de deplasare, timp de lucru redus prin împărțirea programului cu un alt grup remote sau on-site la Observator (diferența de fus orar în România este de 6 ore cu plus față de Argentina), vizite de lucru inter-instituționale în rândul colaboratorilor Auger.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, din IFIN-HH și UPB, cât și celor din alte state membre Auger. Nu în ultimul rând, centrul este de mare inters în randul tinerilor pentru educație, precum o grupă de studenți de la UPB care ne-au trecut deja pragul. Centrul regional ISS este complet echipat modern atât hardware cât și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Mai multe despre Auger aici: www.auger.org, https://www2.spacescience.ro/?p=2879

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional Auger

Galerie foto:

“Școala Altfel” la ISS, Ediția 2019

Aproximativ 500 de elevi, de la clasele pregătitoare pâna la liceu, însoțiți de dascăli, părinți sau bunici ne-au vizitat la Institutul de Știinte Spațiale (ISS), în săptămâna 15-19 aprilie, cu ocazia programului național “Școala Altfel: să știi mai multe, să fii mai bun”.

O echipă de tineri cercetători le-au împărtășit pe înțelesul vizitatorilor câte puțin din activitățile lor zilnice de cercetare, precum: explorarea interactivă și în realitate virtuală (VR) a Sistemului nostru Solar; analiza jerbelor de raze cosmice înregistrate la cel mai mare experiment din lume – Observatorul Pierre Auger; observarea interacțiilor solar-terestre și aurorele polare cu fascinantul experiment Planeterrella; observarea la microscop a interacțiilor de particule înregistrate în emulsii nucleare; aplicații spațiale (de telemedicină) pentru sănătatea și securitatea ființei umane; analiza trăsăturilor faciale în scopul determinării automate a statusului emoțional în timp real; explorarea unui sistem de calcul perfomant (GRID) care asigură suport computațional și de stocare la experimente internationale și misiuni spațiale.

De la mic la mare, din diferite județe ale tării (Brașov, Prahova, Ilfov, Călărași, Constanța) și din capitală, au fost fascinați de aplicațiile de zi cu zi ale științelor spațiale, urmând chiar pe câțiva dintre micii curioși să-i așteptăm să ni se alăture în echipa noastră de cercetare!

Le dorim succes în continuare copiilor, dar și dascălilor și părinților în eforturile lor zilnice de educare a generației viitorului.

Persoană de contact, Dr. fiz. Gina Isar <isar [at] spacescience [dot] ro >

Galerie foto:

 

Studenții și cercetătorii, invitați la cea mai mare competiție internațională de comunicare în știință – FameLab International

  • FameLab este cea mai importantă competiție internațională de comunicare a științei și se desfășoară în peste 30 de țări
  • Pot participa studenți sau cercetători în știință care au cel puțin 19 ani
  • Concurenții selectați beneficiază de training în comunicare și premii surpriză, și pot ajunge să reprezinte România în finala internațională de la Cheltenham Science Festival din Marea Britanie
  • Înscrierea se poate face online cu video până pe 31 martie, urmând apoi preselecțiile regionale în aprilie

British Council deschide înscrierile pentru cea mai importantă competiție de comunicare a științei: FameLab International. Studenții sau cercetătorii de peste 19 ani care studiază sau lucrează în inginerie, medicină, tehnologie, biologie, chimie, fizică sau matematică se pot înscrie online până pe 31 martie, pentru șansa de a câștiga o săptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festvial, a reprezenta România în finala internațională din festival, precum și de a beneficia de training în comunicare și premii supriză.

Organizată de British Council și Cheltenham Science Festival, competiția FameLab urmărește să le ofere o voce pe scena globală studenților și profesioniștilor în știință care pot comunica munca lor către publicul larg. Concurenții au la dispoziție doar 3 minute pentru a fascina publicul cu o prezentare a unui subiect științific, fără a se folosi de prezentări tip PowerPoint sau alte resurse ajutătoare. Competiția se află la a 11-a ediție în România și se desfășoară în peste 30 de țări.

Abilitatea de a comunica ușor și clar cu un public care nu are pregătire în domeniul științei devine o prioritate pentru cercetători din întreaga lume. Pe de o parte, ea poate influența șansele lor de a obține finanțare sau sprijinul autorităților. Pe de altă parte însă, este important ca rezultatele muncii de cercetare în domeniile științei să poată fi transmise clar publicului, deoarece adesea au impact direct asupra vieții noastre. FameLab urmărește să promoveze importanța comunicării în știință și să îi încurajeze pe studenți și cercetători să vorbească cât mai mult și cât mai bine despre munca lor.” a declarat Gabriel Ivan, coordonator al programelor de știință din cadrul British Council România.

Fiecare concurent FameLab trebuie să prezinte în cel mult 3 minute un subiect din știință la alegere, iar prezentarea trebuie să fie distractivă, originală, să aibă rigurozitate științifică și să capteze atenția publicului neavizat. Prezentările concurenților sunt evaluate de juriu în baza a trei criterii: conținut, claritate și carismă.

Pentru a se înscrie în concurs, participanții trebuie întâi să pregătească un video de maximum 3 minute în care prezintă un subiect din știință în mod cât mai captivant, cu care se pot înscrie online până pe 31 martie. Concurenții selectați vor fi invitați apoi la preselecțiile regionale FameLab, organizate pe parcursul lunii aprilie la universități și centre de cercetare din București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

În urma preselecțiilor vor fi selectați concurenții pentru finala națională, care vor beneficia și de un masterclass de comunicare susținut de specialiști din Marea Britanie și România.

Marele premiu pentru câștigătorul FameLab România este o saptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festival, unde va participa în finala FameLab International alături de câșigători din alte 29 de țări.

În plus, reprezentantul FameLab România în finala internațională va beneficia și de un premiu de 500 de euro acordat de Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, partener de 10 ani al competiției FameLab.

Peste 10000 de studenți, cercetători sau profesioniști în știință din universități, organizații și centre de cercetare din întreaga lume au participat până în prezent la FameLab. Pe lângă British Council și Cheltenham Science Festival, concursul este susținut de numeroase organizații e profil, printre care NASA (partener FameLab în SUA) și CERN (Elveția).

În România, evenimentele de selecție FameLab sunt derulate în parteneriat cu Institutul de Științe Spațiale, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Politehnica București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, SOMS și ARCUB, cu sprijinul UEFISCDI, Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, Asociația Ad Astra, Editura Humanitas și Bucharest Technology Week ca parteneri de comunicare.

Mai multe informații despre înscrieri și desfășurarea concursului în Romania sunt disponibile pe website-ul British Council sau în evenimentul de pe Facebook.

 

Competitia FameLab România 2019: Înscrieri pentru preselectia de la Măgurele

FameLab este una dintre cele mai mari competiții internationale de comunicare a științei din lume. Aflată la a XI a ediție în România, competiția FameLab se adresează tinerilor cu vârsta peste 19 ani care studiază sau lucrează în domeniul ingineriei, medicinei, tehnologiei, biologiei, chimiei, fizicii sau matematicii.

Înscrierea la FameLab se poate face online prin trimiterea unei prezentări video de maximum 3 minute despre un subiect științific sau tehnologic la alegere, până pe data de 31 martie 2019. Toate detaliile privind înscrierea și formularul online pot fi găsite pe website-ul British Council.

Din rândul celor care se înscriu cu o prezentare video, juriul ii selectează pe cei care vor merge în etapa preselecțiilor regionale pe baza acelorași 3 criterii folosite în evaluarea concurenților care susțin prezentări de pe scenă: conținut, claritate și charismă.

Preselecția regională organizată de British Council în parteneriat cu Institutul de Stiinte Spatiale, se va desfășura pe data de 10 aprilie, ora 10, ISS-Sala Forum, Atomiștilor 409, Măgurele.

 

 

 

 

 

 

 

VESS, un proiect pentru viitor

De curând, Institutul de Ştiinţe Spaţiale a lansat proiectul „Valorificarea Extensivă a Experienţei în Activităţi de Spaţiu şi Securitate”, pe scurt VESS. El este coordonat de către cercetătorul ISS, dr. Vlad Popa.

Proiectul nostru, bazat pe interdisciplinaritate ştiinţifică şi colaborare internaţională este foarte important pentru că în ultimă instanţă el va putea constitui un important pas în faţă în ceea ce priveşte aplicarea competenţelor spaţiale în viaţa de zi cu zi ( inclusiv dar nu numai în managementul dezastrelor).  El implică un număr mare de specialişti din domenii variate: astrofizicieni, ingineri, medici, psihologi, kinetoterapeuţi, seismologi.

O primă provocare ar fi ca o echipă românească formată din oameni cu pregătiri atât de diverse să colaboreze fructuos, să schimbe între ei informaţii care să ducă la progres ştiinţific şi tehnologic concretizat în timp atât prin   descoperiri teoretice şi brevete de invenţie. Echipele de la ISS lucrează în domenii de cercetare spaţială diferite, cum ar fi, de exemplu, cosmologia observaţională sau studiul plasmelor circumplanetare. Unul dintre obiectivele VESS este o intensificare a  colaborării româneşti în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) . Schimbul de experienţă cu partenerii din ESA va duce atât la îmbunătăţirea prezenței românești în viitoarele misiuni ESA,  cât şi la creșterea vizibilizarii pe plan mondial și național a eforturilor oamenilor de ştiinţă români. Asta va produce, implicit, o mai mare implicare a României în proiecte spaţiale internaţionale.

Procedurile de simulare și analiză de date realizate în alte proiecte științifice, „dezbrăcate” de contextul în care au fost dezvoltate și validate, își vor găsi aplicarea în analiza și predicția unor fenomene complexe, caracteristice evoluției economice, social-demografice, etc. Competența câștigată în dezvoltarea de software de „house keeping”, adica de gestionarea informatică a misiunilor spațiale, va putea fi transferată în aplicații mult mai apropiate de activitățile cotidiane, ca managementul culturilor agricole sau a traficului rutier, ca să dăm doar două exemple.

O parte din echipa VESS se va ocupa cu studierea unor „metode neinvazive de protecţie a persoanelor cu risc vital ridicat”. Pe scurt, tehnologii şi tehnici folosite până acum doar în misiuni spaţiale şi antrenamentul astronauţilor vor fi „ coborâte pe pământ”. Ele vor fi folosite pentru mărirea rezistenţei fizice şi psihice ale unor categorii profesionale supuse la un grad mare de efort precum pompieri, militari, sportivi, etc. De asemenea, metodele adaptate de echipa VESS  ar putea aduce progrese în ceea ce priveşte recuperarea fizică după accidente şi boli.

O altă iniţiativă ambiţioasă a VESS este crearea unei „Paltforme Integrate de Monitorizare Geospaţială pentru Supravegherea Cutremurelor Moderate şi Puternice din Zona Vrancea”. Practic, se vor studia în paralel datele obţinute de seismologi la sol cu cele obţinute în acelaşi timp de sateliţi şi cu ajutorul ştiinţelor spaţiale. Se va  înțelege dacă există o corelare între fenomene, ceea ce va putea duce la o mai bună evaluare a riscului seismic.

Le urăm succes colegilor noştri implicaţi în programul VESS şi vă vom ţine la curent cu rezultatele pe care le obţin.

Misiunea Planck: Am făcut parte dintr-un proiect mare, care a luat un premiu important!

 

Anul acesta, prestigiosul premiu Gruber pentru Cosmologie, acordat de fundaţia cu acelaşi nume, arondată Universităţii Yale, a fost atribuit cercetătorilor Misiunii ESA Planck. Este vorba de echipa care a stat în spatele lansării satelitului european Planck şi a monitorizat şi interpretat datele obţinute de acesta.  Satelitul a cules un volum impresionant de informaţii ştiinţifice despre fondul cosmic de microunde, care a dus la confirmarea valabilităţii  Modelului Standard al Universului, de la cele mai mici, la cele mai mari scale. În limbaj profan, Misunea ESA Planck ne-a ajutat să ne dăm seama cum s-a format lumea în care trăim.

Printre membrii colectivului coordonat de savanţii Nazzareno Mandolesi şi Jean-Loup Puget s-a aflat, ca reprezentantă a Institului de Ştiinţe Spaţiale şi colega noastră dr. Lucia Aurelia Popa, membră în echipa- nucleu a proiectului.

Îi felicităm în egală măsura atât pe doamna Popa cât şi pe ceilalţi oameni de ştiinţă care au luat parte la Misiunea ESA Planck.

 

O „doamnă a fizicii româneşti”, în direct!

 

Mâine de la ora 11 pe conturile de Facebook(https://www.facebook.com/ROspacescience/notifications/)  şi  Youtube (https://www.youtube.com/channel/UCuWp9q5YAXSoH_ScPEMydjA) ale Istitutului de Ştiinţe Spaţiale veţi putea urmări un dialog între Toma Roman jr şi doamna doctor Maria Haiduc. Doamna Haiduc lucrează în cercetare încă din deceniul şase al secolului trecut  şi a trăit pe viu istoria platformei de la Măgurele. A lucrat cu nume mari ale ştiinţei româneşti, precum Horia Hulubei. A participat la mai multe programe importante de ştiinţe spaţiale şi a fost unul dintre fondatorii ISS. Doamna Haiduc mai este şi pasionată de muzică, a cântat la pian alături de nume sonore ale muzicii româneşti. Pe lângă discuţia istorico-ştiinţifică veţi avea ocazia să cunoaşteţi o doamnă cu mult simţ al umorului şi inteligenţă.

Vă așteptăm la Astrofest!

 

Sâmbătă, 19 mai, între ora 16 și ora 20, institutul nostru va participa la Astrofest , ediția 2018, singurul festival de astronomie și explorare spațială care are loc în țară. Evenimentul se va desfășura în curtea Bibliotecii Naționale a României, de pe Bulevardul Unirii nr.22, din București. Veți putea vedea în cele două corturi alea noastre experimente foarte interesante și artefacte unice, create cu ajutorul științelor spațiale. O echipă mixtă a ISS și a Institutului Național pentru Fizica PlasmEI, Laserilor și Radiației va pune în aplicare “Planetarrella”, experiment prin care se vor simula în laborator aurore boreale. Alți cercetători ai noștri vă vor prezenta o trusă de telemedicină românească, conectată la sateliți aflați în spațiu, care poate salva vieți, transmițând în timp real coordonatele vitale ale unui om indiferent de locul în care se află. Veți putea să descoperiți în ce stare de spirit sunteți, cu ajutorul unui program de soft destinat cosmonauților, care analizează trăsăturile faciale. Doi fizicieni din echipa institutului vă vor arăta macheta motorului ionic inventat de ei și vă vor explica în ce mod funcționează. Nu în ultimul rând, cercetătorii ISS vă vor sta la dispoziție dacă aveți curiozități legate de spațiul cosmic. Vă așteptăm cu drag, cu mic, cu mare la Astrofest.

Seminar despre „Universul ultra energetic: radiații cosmice de energie ultra-înaltă, galaxii cu nucleu activ și explozii de radiații gama”

Hercules A (o galaxie cu nucleu activ). Imagine obținută în lumina vizibilă cu Telescopul Hubble suprapusă peste o imagine obtinută în domeniul radio cu VLA (Very Large Array)

Invitat: Dr. Athina Meli, Universitatea Liège, Belgia și Institutul pentru Educație și Cercetare din Atena, Grecia

Când: 23 mai 2018, de la 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

În Universul nostru se petrece o diversitate de fenomene de energie foarte înaltă. Dezvoltarea din ultimii ani a instrumentelor de observare a fenomenelor din Univers, în tandem cu simulările numerice pe calculator, ne-a lărgit profund orizontul de ințelegere a modului în care se produc aceste fenomene, folosind, pe de o parte, datele obervaționale obținute în tot domeniul spectral al radiației electromagnetice, pornind de la undele radio si ajungând pâna la radiațiile gama de energie foarte înalta, și utilizând, pe de altă parte, datele obținute din detectarea radiațiilor cosmice de energie înalta. Aceste radiații cosmice pot dezvălui o multitudine de informații privind producerea celor mai energetice fenomene din Univers. Accelerarea particulelor (sau a radiațiilor cosmice) se consideră că se produce (i) în exploziile cataclismice a anumitor tipuri de stele, asociate cu exploziile de radiații gama, și (ii) în jeturile relativiste asociate cu nucleul galaxiilor active. Accelerarea radiațiilor cosmice și emisia de radiații electromagnetice de energie foarte înalta (e.g., radiații X, gama) se produc, în general, în plasma relativistă superalfvenică și în jeturi de plasmă, acestea acționând ca niște acceleratoare cosmice. În acest seminar, voi prezinta o trecere în revistă a proceselor fizice asociate cu aceste acceleratoare cosmice și voi discuta despre mecanismele responsabile pentru producerea radiațiilor cosmice și emisia de radiație electromagnetică de energie foarte înaltă.

Persoană de contact: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

Curs Intensiv despre: Metode numerice pentru procese cinetice în fizica plasmei

Simulări numerice de particule-în-celulă pentru un jet relativist alcătuit din plasmă compusă din electroni și protoni. Credit: Nishikawa et al., Galaxies, 5(4), 58, 2017.

Instructor: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama, Huntsville, SUA

Când: 21-25 mai 2018. Orele de curs:

Lu: 2pm-4pm;
 Ma: 10am-12am and 2pm-4pm; Mie: 2pm-4pm;
 Joi: 10am-12am and 2pm-4pm; Vin: 10am-12am

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Acest curs îsi propune să furnizeze studenților/cercetătorilor concepte de bază privind simulările computaționale folosind un cod numeric de tipul particule-în-celulă (PIC), pentru a putea înțelege procesele cinetice (la nivel microscopic) în plasma. Metoda PIC este, principial, corectă și poate explica o plajă largă de efecte în plasmă. În zilele noastre, puterea clusterelor de calculatoare este suficient de mare pentru a efectua simulări rezonabile tridimensionale (3D) pentru dinamica plasmei. Cursul va acoperi conceptele fundamentale folosite în simulări utilizând coduri 3D electromagnetice pentru aplicații la jeturile relativiste. Plecând de la o scurtă prezentare a fizicii plasmei, matematica si fizica din spatele algoritmilor folosiți în codurile numerice vor fi prezentate. Vom explora modul în care simulările PIC descriu comportarea plasmei în regim neliniar. Câteva exemple privind modul în care se execută codurile PIC vor fi prezentate.

Cuprins:

  1. Fizica plasmei pe calculator (descriere generală)
  2. Simulari cinetice a plasmei (instabilități nefizice, aproximări în analiza neliniară, 
comportarea plasmei, weighting liniar, efecte nefizice)
  3. Cum functionează metoda PIC (dispersie n plasma rece, funcția de dispersie a plasmei)
  4. Coduri electrostatice (cantităti în grid, încălzirea prin impulsuri)
  5. Coduri electromagnetice (oscilații hibride, plasma caldă și nemagnetizată)
  6. Metoda de diferente finite Maxwell într-un grid Yee: algoritmul leapfrog
  7. Deplasarea particulelor în grid: algoritmul lui Boris
  8. Metoda de depozitare a particulelor în grid și conservarea sarcinii
  9. Condiții la limită (pentru particule și câmpuri)
  10. Simulări pentru plasma din astrofizică
  11. Rezultate recente: (1) Instabilitatea Weibel în jeturi relativiste și (2) Reconexiune magnetică

Referință: “Plasma Physics via Computer Simulation (Series in Plasma Physics)”, C.K. Birdsall & A.B. Langdon; Programele din carte sunt scrise în Fortran

Cunostințe necesare: Fizica elementară (nivel de licență)

Înscriere: Pentru a participa la curs, vă rugam să trimiteți un email adresat Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience.ro>, menționând numele dumneavoastră, statutul (e.g., student, cercetator) și afilierea, nu mai târziu de 15 mai 2018.

Lista participanti

 

Galerie foto: