Aniversarea a 20 de ani de la înființarea Observatorului Pierre Auger

Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas
Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas

Observatorul Pierre Auger sărbătorește anul acesta aniversarea a 20 de ani de la înființare. Ceremonia oficială, târgul de știință și simpozionul științific au loc în Malargüe (Provincia Mendoza, Argentina), în perioada 14-16 Noiembrie 2019, la sediul Observatorului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare detector de radiații cosmice din lume, acoperind o suprafață de 3000 km2. Experimentul este operat de o colaborare internațională cu peste 400 de cercetători din 17 țări (printre care și România din anul 2014, reprezentată în prezent de IFIN-HH și ISS). Scopul Observatorului constă în studiul celor mai energetice particule cosmice cu energii de până la (și peste) 1020 eV. Datele obținute în cadrul Observatorului Auger au contribuit la avansarea înțelegerii fenomenelor fizicii energiilor înalte asociate cu cele mai violente procese din Univers. Au fost realizate descoperiri importante în diferite domenii științifice, însa cu toate acestea sursele particulelor cu energii ultra-înalte nu au fost identificate înca. În plus, proprietățile producției de multiparticule sunt studiate la energii care nu pot fi obținute la acceleratoarele de particule de la sol, căutând astfel noi sau neașteptate schimbări în interacțiile hadronice. Prezenta îmbunătățire a Observatorului Pierre Auger, AugerPrime, va ajuta la găsirea unor răspunsuri la întrebările neelucidate și va facilita accesul la o imagine unică și consecventă a înțelegerii Universului.

Mai multe informații despre eveniment aici.

Cu mic, cu mare, mai aproape de știință la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2019

Cele mai strălucite idei ale cercetătorilor români vor fi aduse mai aproape de publicul de toate vârstele vineri, 27 septembrie 2019 (între orele 17:00 şi 22:00), și sâmbătă, 28 septembrie 2019 (între orele 12:00 şi 20:00) la Noaptea Cercetătorilor 2019, un eveniment care va avea loc în Parcul Lumea Copiilor (intrarea dinspre Palatul Copiilor) din București, dar și în alte 25 de orașe din România.

Știința și tehnologia vor coborî în stradă unde vor răspunde la întrebări inedite pentru cei mici și cei mari deopotrivă, precum: Cum putem observa razele cosmice care străbat permanent planeta? Există cutremure pe alte planete din sistemul nostru solar? Cum pot fi detectate emoțiile faciale în timp real? Cum este să locuiești și să lucrezi pe Stația Spațială Internațională? Cum poate fuziona arta cu știința? Cum sunt vânate eclipsele pe tot globul de astronomii amatori? În ce constă securitatea cibernetică sau liftul cosmic?

Noaptea Cercetătorilor promite publicului două zile pline de experimente interactive și demonstrații oferite de institutele de cercetare și de către invitați, în care se vor dezvălui misterele naturii și a modului de funcționare a lucrurilor ce ne înconjoară, fie ele din domeniul tehnologiei sau nu.

Cercetătorii își vor pune creativitatea la bătaie și vor demonstra că știința este accesibilă oricui prin experimente amuzante și inedite ce vor aduce mai aproape de inimile vizitatorilor științe complexe precum chimia, fizica, matematica și nu numai. Printre câteva dintre aceste experiențe unice se vor număra și: crearea de jeleuri jucăușe (asemănătoare celebrului slime), prin reacția dintre ionii divalenți de calciu și alginatul de sodiu; înțelegerea procesului de funcționare a unei lămpi de lavă, dar și demonstrarea modului în care poți străpunge un balon cu o țepușă fără a-l sparge.

Și pentru că domeniul programării este și el unul foarte popular printre adulți, organizatorii evenimentului vor demonstra că acesta este accesibil chiar și celor mici prin oferirea de lecții demonstrative de programare pentru copiii cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani în cadrul cărora se va explica ce presupune crearea unui joc pentru PC, Playstation sau mobil și cum este să faci parte din echipa de dezvoltare a unei astfel de aplicații.

Pasionații domeniului protecției mediului vor fi și ei în centrul atenției aflând direct de la fundațiile de specialitate mai multe detalii despre cum se poate restabili echilibrul om-natură din ecosistemul urban, detalii despre cum poate fi împărtășită dragostea de natură și cum se poate conștientiza mai puternic rolul omului în protejarea animalelor sălbatice, precum și mai multe informații despre modalitățile de educare a publicului larg privind modul corect de acționare atunci când sunt găsite animale sălbatice aflate în nevoie.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” va fi și el pe lista invitaților la eveniment și își va deschide porțile către lumea fascinantă a mediilor naturale unde vizitatorii vor porni într-o călătorie prin numeroase habitate naturale din țară și din lume cu fauna lor caracteristică între orele 17:00 și 21:00.

Noaptea Cercetătorilor Europeni se înscrie în seria acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și este un eveniment organizat în fiecare an începând din 2005 ce a atras până acum peste 1.5 milioane de vizitatori. Evenimentul oferă oamenilor de ştiinţă şansa de a intra în directă legătură cu publicul, iar vizitatorilor ocazia de a descoperi universul ştiinţei şi oamenii din spatele experimentelor.

Ne vedem la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2019! Intrarea este liberă.

Roll_upNCE2019

Organizatori, Parteneri, Invitați:

Facultatea de Fizică, Universitatea din București (FF-UB)

Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE2000)

Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP)

Institutul National de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFM)

Institutul National de Cercetare și Dezvoltare pentru pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR)

Institutul National de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH)

Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)

Institutul de Știinte Spațiale (ISS)

Institutul de Fizică Atomică (IFA)

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Radio România Cultural (RRC)

Știință & Tehnică (S&T)

Centrul de informare Europe Direct (CIED) Bucureşti

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie – Program de burse pentru cercetare

CRESTEM – FIRST LEGO League

RobotAcademy

Universitatea Copiilor (UNICO)

INFLPR OSA Student Chapter

SPIE Student Chapter Institute for Atomic Physics

ARMAE Asociația Română de Meteorologie Aplicată și Educație

INCAS Institutul Național de Cercetări Aerospatiale „Elie Carafoli”

 

 

PERSPECTRUM: Fuziunea artistică a Cosmosului cu Cuanta – o instalație audio-vizuală

Artisul Cătălin Crețu (UNMB) în discuție cu publicul

ISS a fost prezent și la cea de-a 4-a ediție a Festivalului Science Fiction Fest, organizat de echipa revistei Știință&Tehnică în data de 14 septembrie 2019 la ParkLake Shopping Center București.

Instalația PERSPECTRUM, o fuziune între Artă si Știință, a atras zeci de vizitatori interesați să audă sunetul cosmic de la jerbele atmosferice de raze cosmice și să vadă proiecția unei imagini tiparită prin litografiere 3D la dimensiunea unui vârf de ac printr-un microscop laser.

Trei institute s-au acordat armonic cu conceptul instalației, căutând împreună căi artistic-științifice de dezvoltare a modelului “de la micro la macro cosmos” aplicat gândirii muzicale. La CETAL – Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser s-a dezvoltat un mod original de proiecție vizuală a unei imagini a interiorității obiectului sonor în tandem cu proiecția unidirecțională a sunetului, la ISS – Institutul de Științe Spațiale s-au aprofundat modalități teoretice de extragere ale urmelor unor fragmente de reziduu rezultate în urma dezintegrării particulelor de raze cosmice în atmosfera Pământului și de implementare ale acestora în ipostaze sonore, la Centrul de Muzică electroacustică și Multimedia al UNMB – Universitătii Naționale de Muzică București s-a coagulat demersul de sono-vizualizare a muzicii pe baze științifice.

Proiectul a fost realizat în februarie 2019 și sponsorizat de Fundația9 – partener fondator BRD Groupe Société Générale – și co-produs de Rezidența BRD Scena9.

Galerie Foto:

Echipa proiectului PERSPECTRUM, cercetătorii (de la stânga la dreapta) Cătălin Crețu (UNMB), Gina Isar (ISS) și Marian Zamfirescu (CETAL)
Echipa proiectului, cercetătorii (de la stânga la dreapta) Cătălin Crețu (UNMB), Gina Isar (ISS) și Marian Zamfirescu (CETAL)
Corina Negrea (RRC) preluând impresiile elevilor
Generația viitorului antrenându-se pentru următorul eveniment: Noaptea Cercetătorilor Europeni, 27 septembrie, Parcul Tineretului, București

„Noaptea cercetătorilor” invită românii să ia parte la un experiment științific dedicat magnetismului

Echipa Noaptea cercetătorilor propune o temă de vacanță de cinci minute tuturor celor ce vor să participe la un experiment științific național: construirea unei hărți magnetice a României. Nu sunt necesare cunoștințele de specialitate, iar participanții au nevoie doar de un telefon smart.

Practic, toți cei care vor să contribuie la experiment trebuie să își instaleze o aplicație gratuită pe telefon, să citească datele înregistrate de senzorul câmpului magnetic al telefonului din locația în care se află și să le trimită echipei. Pe baza citirilor, primite din cât mai multe locații din România, de la cât mai multe persoane, echipa Noaptea cercetătorilor poate genera o reprezentare grafică a câmpului magnetic pe tot teritoriul țării. Instrucțiunile complete sunt disponibile aici.

Indiferent de vârstă sau de nivelul cunoștințelor științifice, sunt invitați deopotrivă cei mici și cei mari să își aducă aportul cu informații din zona în care se află. Mai mult de atât, echipa încurajează pe toți cei care sunt în concediu să facă măsurători de fiecare dată când sunt într-un loc nou, astfel încât harta să fie bine acoperită.

Până în momentul de față, au fost primite informații din aproximativ 300 de locații. Datele sunt analizate, prelucrate grafic, iar o hartă intermediară este publicată săptămânal.

„Am ales să construim o hartă magnetică pentru că Planeta Pământ este în sine un magnet uriaș. O hartă geomagnetică ne arată cum sunt distribuite valorile câmpului magnetic terestru, în funcție de poziția geografică. Dacă avem suficiente date din diverse locuri, putem să facem comparații și putem observa valori crescute sau scăzute, denumite anomalii geomagnetice, legate de magnetismul rocilor.”, a declarat Ionuț Topală, coordonatorul experimentului de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Varianta finală a hărții va fi dezvăluită pe 27 septembrie 2019, data la care are loc evenimentul „Noaptea cercetătorilor” în București, Cluj, Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara. În seara respectivă, cercetătorii din principalele centre universitare din România vor prezenta în public experimente interactive, conferințe științifice pe înțelesul tuturor și descoperi științifice recente.

„Noaptea cercetătorilor” este un eveniment anual, ce se organizează în aceeași seară în peste 350 de orașe europene, pentru a sărbători cunoașterea, descoperirile și beneficiile cercetării. Evenimentele sunt organizate cu finanțarea Uniunii Europene, prin programul Orizont2020, de către un consorțiu al celor mai prestigioase universități românești și institutele de cercetare de pe platforma Măgurele.

Proiectul hărții câmpului magnetic este o inițiativă de „știință cetățenească”, o modalitate de cercetare științifică ce include participarea voluntară și entuziastă a celor interesați de un anumit domeniu. Prin astfel de inițiative, cercetarea devine mai accesibilă și deschisă persoanelor care doresc să contribuie, chiar dacă nu fac parte din mediul academic.

Persoană de contact:

Ionuț Topală, ionut.topala@uaic.ro, 0740584562

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Detalii suplimentare:

www.noapteacercetatorilor.ro

Lista organizatorilor evenimentului „Noaptea cercetătorilor”:

Universitatea din București

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

Universitatea din Craiova

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (coordonator)

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Universitatea de Vest Timișoara

ELI – NP

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică

Institutul de Fizică Atomică

Institutul de Științe Spațiale.

 

În premieră în România!

Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale și Observatorul Pierre Auger din emisfera sudică.
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale din Măgurele, România, și Observatorul Pierre Auger din Malargüe, Argentina.

Azi sunt două săptămâni de când o echipă de cercetători de la ISS (dr. Gina Isar – cercetător științific II și Dragoș Hîrnea – masterand, asistent de cercetare) operează și monitorizează în timp real, în premieră în România, la o distanță foarte mare de cca. 13.000 km, telescoapele optice și LIDAR ale Observatorului Pierre Auger.

Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmice din lume, ce se întinde pe o suprafață de 3000 km2 în pampasul Argentinian. După 15 ani de funcționare, experimentul super-hibrid se află în faza de upgrade pentru îmbunătățirea detectorilor și sporirea statisticii evenimentelor măsurate cu energii peste 1019 eV (energii care nu pot fi obținute la cel mai mare accelerator de particule LHC de la CERN).

România a devenit țară membră a colaborării internaționale Pierre Auger în 2014, și o opțiune pe harta punctelor de comandă și control remote a Observatorului din 2019, alături de alte 9 state membre Auger din Europa și America.

Avantajele operarii remote a telescoapelor Auger, care funcționează numai noaptea, constau în: costuri reduse de deplasare, timp de lucru redus prin împărțirea programului cu un alt grup remote sau on-site la Observator (diferența de fus orar în România este de 6 ore cu plus față de Argentina), vizite de lucru inter-instituționale în rândul colaboratorilor Auger.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, din IFIN-HH și UPB, cât și celor din alte state membre Auger. Nu în ultimul rând, centrul este de mare inters în randul tinerilor pentru educație, precum o grupă de studenți de la UPB care ne-au trecut deja pragul. Centrul regional ISS este complet echipat modern atât hardware cât și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Mai multe despre Auger aici: www.auger.org, https://www2.spacescience.ro/?p=2879

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional Auger

Galerie foto:

“Școala Altfel” la ISS, Ediția 2019

Aproximativ 500 de elevi, de la clasele pregătitoare pâna la liceu, însoțiți de dascăli, părinți sau bunici ne-au vizitat la Institutul de Știinte Spațiale (ISS), în săptămâna 15-19 aprilie, cu ocazia programului național “Școala Altfel: să știi mai multe, să fii mai bun”.

O echipă de tineri cercetători le-au împărtășit pe înțelesul vizitatorilor câte puțin din activitățile lor zilnice de cercetare, precum: explorarea interactivă și în realitate virtuală (VR) a Sistemului nostru Solar; analiza jerbelor de raze cosmice înregistrate la cel mai mare experiment din lume – Observatorul Pierre Auger; observarea interacțiilor solar-terestre și aurorele polare cu fascinantul experiment Planeterrella; observarea la microscop a interacțiilor de particule înregistrate în emulsii nucleare; aplicații spațiale (de telemedicină) pentru sănătatea și securitatea ființei umane; analiza trăsăturilor faciale în scopul determinării automate a statusului emoțional în timp real; explorarea unui sistem de calcul perfomant (GRID) care asigură suport computațional și de stocare la experimente internationale și misiuni spațiale.

De la mic la mare, din diferite județe ale tării (Brașov, Prahova, Ilfov, Călărași, Constanța) și din capitală, au fost fascinați de aplicațiile de zi cu zi ale științelor spațiale, urmând chiar pe câțiva dintre micii curioși să-i așteptăm să ni se alăture în echipa noastră de cercetare!

Le dorim succes în continuare copiilor, dar și dascălilor și părinților în eforturile lor zilnice de educare a generației viitorului.

Persoană de contact, Dr. fiz. Gina Isar <isar [at] spacescience [dot] ro >

Galerie foto:

 

Studenții și cercetătorii, invitați la cea mai mare competiție internațională de comunicare în știință – FameLab International

  • FameLab este cea mai importantă competiție internațională de comunicare a științei și se desfășoară în peste 30 de țări
  • Pot participa studenți sau cercetători în știință care au cel puțin 19 ani
  • Concurenții selectați beneficiază de training în comunicare și premii surpriză, și pot ajunge să reprezinte România în finala internațională de la Cheltenham Science Festival din Marea Britanie
  • Înscrierea se poate face online cu video până pe 31 martie, urmând apoi preselecțiile regionale în aprilie

British Council deschide înscrierile pentru cea mai importantă competiție de comunicare a științei: FameLab International. Studenții sau cercetătorii de peste 19 ani care studiază sau lucrează în inginerie, medicină, tehnologie, biologie, chimie, fizică sau matematică se pot înscrie online până pe 31 martie, pentru șansa de a câștiga o săptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festvial, a reprezenta România în finala internațională din festival, precum și de a beneficia de training în comunicare și premii supriză.

Organizată de British Council și Cheltenham Science Festival, competiția FameLab urmărește să le ofere o voce pe scena globală studenților și profesioniștilor în știință care pot comunica munca lor către publicul larg. Concurenții au la dispoziție doar 3 minute pentru a fascina publicul cu o prezentare a unui subiect științific, fără a se folosi de prezentări tip PowerPoint sau alte resurse ajutătoare. Competiția se află la a 11-a ediție în România și se desfășoară în peste 30 de țări.

Abilitatea de a comunica ușor și clar cu un public care nu are pregătire în domeniul științei devine o prioritate pentru cercetători din întreaga lume. Pe de o parte, ea poate influența șansele lor de a obține finanțare sau sprijinul autorităților. Pe de altă parte însă, este important ca rezultatele muncii de cercetare în domeniile științei să poată fi transmise clar publicului, deoarece adesea au impact direct asupra vieții noastre. FameLab urmărește să promoveze importanța comunicării în știință și să îi încurajeze pe studenți și cercetători să vorbească cât mai mult și cât mai bine despre munca lor.” a declarat Gabriel Ivan, coordonator al programelor de știință din cadrul British Council România.

Fiecare concurent FameLab trebuie să prezinte în cel mult 3 minute un subiect din știință la alegere, iar prezentarea trebuie să fie distractivă, originală, să aibă rigurozitate științifică și să capteze atenția publicului neavizat. Prezentările concurenților sunt evaluate de juriu în baza a trei criterii: conținut, claritate și carismă.

Pentru a se înscrie în concurs, participanții trebuie întâi să pregătească un video de maximum 3 minute în care prezintă un subiect din știință în mod cât mai captivant, cu care se pot înscrie online până pe 31 martie. Concurenții selectați vor fi invitați apoi la preselecțiile regionale FameLab, organizate pe parcursul lunii aprilie la universități și centre de cercetare din București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

În urma preselecțiilor vor fi selectați concurenții pentru finala națională, care vor beneficia și de un masterclass de comunicare susținut de specialiști din Marea Britanie și România.

Marele premiu pentru câștigătorul FameLab România este o saptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festival, unde va participa în finala FameLab International alături de câșigători din alte 29 de țări.

În plus, reprezentantul FameLab România în finala internațională va beneficia și de un premiu de 500 de euro acordat de Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, partener de 10 ani al competiției FameLab.

Peste 10000 de studenți, cercetători sau profesioniști în știință din universități, organizații și centre de cercetare din întreaga lume au participat până în prezent la FameLab. Pe lângă British Council și Cheltenham Science Festival, concursul este susținut de numeroase organizații e profil, printre care NASA (partener FameLab în SUA) și CERN (Elveția).

În România, evenimentele de selecție FameLab sunt derulate în parteneriat cu Institutul de Științe Spațiale, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Politehnica București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, SOMS și ARCUB, cu sprijinul UEFISCDI, Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, Asociația Ad Astra, Editura Humanitas și Bucharest Technology Week ca parteneri de comunicare.

Mai multe informații despre înscrieri și desfășurarea concursului în Romania sunt disponibile pe website-ul British Council sau în evenimentul de pe Facebook.

 

Competitia FameLab România 2019: Înscrieri pentru preselectia de la Măgurele

FameLab este una dintre cele mai mari competiții internationale de comunicare a științei din lume. Aflată la a XI a ediție în România, competiția FameLab se adresează tinerilor cu vârsta peste 19 ani care studiază sau lucrează în domeniul ingineriei, medicinei, tehnologiei, biologiei, chimiei, fizicii sau matematicii.

Înscrierea la FameLab se poate face online prin trimiterea unei prezentări video de maximum 3 minute despre un subiect științific sau tehnologic la alegere, până pe data de 31 martie 2019. Toate detaliile privind înscrierea și formularul online pot fi găsite pe website-ul British Council.

Din rândul celor care se înscriu cu o prezentare video, juriul ii selectează pe cei care vor merge în etapa preselecțiilor regionale pe baza acelorași 3 criterii folosite în evaluarea concurenților care susțin prezentări de pe scenă: conținut, claritate și charismă.

Preselecția regională organizată de British Council în parteneriat cu Institutul de Stiinte Spatiale, se va desfășura pe data de 10 aprilie, ora 10, ISS-Sala Forum, Atomiștilor 409, Măgurele.

 

 

 

 

 

 

 

VESS, un proiect pentru viitor

De curând, Institutul de Ştiinţe Spaţiale a lansat proiectul „Valorificarea Extensivă a Experienţei în Activităţi de Spaţiu şi Securitate”, pe scurt VESS. El este coordonat de către cercetătorul ISS, dr. Vlad Popa.

Proiectul nostru, bazat pe interdisciplinaritate ştiinţifică şi colaborare internaţională este foarte important pentru că în ultimă instanţă el va putea constitui un important pas în faţă în ceea ce priveşte aplicarea competenţelor spaţiale în viaţa de zi cu zi ( inclusiv dar nu numai în managementul dezastrelor).  El implică un număr mare de specialişti din domenii variate: astrofizicieni, ingineri, medici, psihologi, kinetoterapeuţi, seismologi.

O primă provocare ar fi ca o echipă românească formată din oameni cu pregătiri atât de diverse să colaboreze fructuos, să schimbe între ei informaţii care să ducă la progres ştiinţific şi tehnologic concretizat în timp atât prin   descoperiri teoretice şi brevete de invenţie. Echipele de la ISS lucrează în domenii de cercetare spaţială diferite, cum ar fi, de exemplu, cosmologia observaţională sau studiul plasmelor circumplanetare. Unul dintre obiectivele VESS este o intensificare a  colaborării româneşti în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) . Schimbul de experienţă cu partenerii din ESA va duce atât la îmbunătăţirea prezenței românești în viitoarele misiuni ESA,  cât şi la creșterea vizibilizarii pe plan mondial și național a eforturilor oamenilor de ştiinţă români. Asta va produce, implicit, o mai mare implicare a României în proiecte spaţiale internaţionale.

Procedurile de simulare și analiză de date realizate în alte proiecte științifice, „dezbrăcate” de contextul în care au fost dezvoltate și validate, își vor găsi aplicarea în analiza și predicția unor fenomene complexe, caracteristice evoluției economice, social-demografice, etc. Competența câștigată în dezvoltarea de software de „house keeping”, adica de gestionarea informatică a misiunilor spațiale, va putea fi transferată în aplicații mult mai apropiate de activitățile cotidiane, ca managementul culturilor agricole sau a traficului rutier, ca să dăm doar două exemple.

O parte din echipa VESS se va ocupa cu studierea unor „metode neinvazive de protecţie a persoanelor cu risc vital ridicat”. Pe scurt, tehnologii şi tehnici folosite până acum doar în misiuni spaţiale şi antrenamentul astronauţilor vor fi „ coborâte pe pământ”. Ele vor fi folosite pentru mărirea rezistenţei fizice şi psihice ale unor categorii profesionale supuse la un grad mare de efort precum pompieri, militari, sportivi, etc. De asemenea, metodele adaptate de echipa VESS  ar putea aduce progrese în ceea ce priveşte recuperarea fizică după accidente şi boli.

O altă iniţiativă ambiţioasă a VESS este crearea unei „Paltforme Integrate de Monitorizare Geospaţială pentru Supravegherea Cutremurelor Moderate şi Puternice din Zona Vrancea”. Practic, se vor studia în paralel datele obţinute de seismologi la sol cu cele obţinute în acelaşi timp de sateliţi şi cu ajutorul ştiinţelor spaţiale. Se va  înțelege dacă există o corelare între fenomene, ceea ce va putea duce la o mai bună evaluare a riscului seismic.

Le urăm succes colegilor noştri implicaţi în programul VESS şi vă vom ţine la curent cu rezultatele pe care le obţin.

Misiunea Planck: Am făcut parte dintr-un proiect mare, care a luat un premiu important!

 

Anul acesta, prestigiosul premiu Gruber pentru Cosmologie, acordat de fundaţia cu acelaşi nume, arondată Universităţii Yale, a fost atribuit cercetătorilor Misiunii ESA Planck. Este vorba de echipa care a stat în spatele lansării satelitului european Planck şi a monitorizat şi interpretat datele obţinute de acesta.  Satelitul a cules un volum impresionant de informaţii ştiinţifice despre fondul cosmic de microunde, care a dus la confirmarea valabilităţii  Modelului Standard al Universului, de la cele mai mici, la cele mai mari scale. În limbaj profan, Misunea ESA Planck ne-a ajutat să ne dăm seama cum s-a format lumea în care trăim.

Printre membrii colectivului coordonat de savanţii Nazzareno Mandolesi şi Jean-Loup Puget s-a aflat, ca reprezentantă a Institului de Ştiinţe Spaţiale şi colega noastră dr. Lucia Aurelia Popa, membră în echipa- nucleu a proiectului.

Îi felicităm în egală măsura atât pe doamna Popa cât şi pe ceilalţi oameni de ştiinţă care au luat parte la Misiunea ESA Planck.