MasterClass Internaţional 2024 – cu Observatorul Pierre Auger

Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În martie 2024 are loc ediţia 20 a Programului Internaţional de MasterClass 2024, respectiv a doua ediţie în care Observatorul Pierre Auger participă la Programului Internaţional IPPOG.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru al Colaborării Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un MasterClass International cu Observatorul Pierre Auger, în data de 16 martie 2024. Invitaţia se adresează tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Programul International IPPOG, de MasterClass în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea intreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimente de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Activitatea Auger MasterClass a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei intefeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii de liceu sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de date măsurate la Observatorul Pierre Auger, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice cu energie ultra-înaltă inregistrate la Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Auger Masterclass 2024 va avea loc în sase zile din luna martie, patru zile fiind organizate în Europa (1, 8, 16 si 19 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune. ISS participă la evenimentul din 16 martie împreună cu alte patru instituţii din Portugalia (Instituto Superior Técnico, Universidade da Madeira, Universidade de Coimbra, Universidade de Évora). Mai multe informaţii aici.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile la ISS se fac în baza “primul venit, primul servit, până la data de 16 februarie, 2024, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. Gina Isar, la adresa de email: gina[dot]isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Euclid follow-up: primele imagini

Euclid early commissioning test images, Credit ESA/Euclid
Euclid early commissioning test images, Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, CC BY-SA 3.0 IGO

Institutul de Științe Spațiale împărtășește satisfacția primelor imagini trimise de către telescopul spațial Euclid, la puțin timp de la lansarea sa în data de 1 iulie 2023.

Telescopul Euclid este dotat cu doua instrumente: VIS, care produce imagini ale cerului în domeniul vizibil, format din 36 CCD-uri cu un total de 609 Mpixeli, și NISP, care explorează universul în infraroșu apropiat, constând în 16 chip-uri cu un total de 64 Mpixeli, având și funcționalitatea de spectrograf în domeniul de lungime de unda între 1 și 2 microni.

După mai bine de 11 ani de pregătiri, este o mare bucurie să vedem că instrumentele Euclid funcționează corect. Mai avem însă de așteptat încă două luni până când telescopul va fi complet focalizat iar instrumentele termalizate și calibrate, pentru a putea începe analiza datelor” – declară Dr. Lucia Popa, reprezentanta României în Euclid Consortium Board.

După încheierea fazelor pregătitoare, începând din noiembrie anul acesta, Euclid va trimite doar în câteva zile un volum de date comparabil cu întreaga producție a telescopului Hubble în cei 33 de ani de viață ai acestuia.

Trebuie menționat că cele două imagini test prezentate mai jos au fost obținute de cele două instrumente în timpul deplasării satelitului către punctual Lagrange 2, instrumentele nefiind complet focalizate și calibrate; ele nu au utilitate științifică, dar demonstrează funcționarea impecabilă a sistemelor îmbarcate la bordul Euclid.

Participarea României la misiunea Euclid este asigurată de Institutul de Științe Spațiale (ISS), cu sprijinul Agenției Spațiale Române (ROSA) si a Agenției Spațiale Europene (ESA).

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al ESA este disponibil aici.

Persoana de contact: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>, pentru grupul Euclid Consortium Core Communication.

Galerie foto (Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, CC BY-SA 3.0 IGO )

Follow-up lansare Euclid

Logo Euclid, credit ESA
Logo Euclid, credit ESA
Data: 1 Julie 2023
Locație: Cape Canaveral, Florida, USA
Rachetă: SpaceX Falcon 9
Destinație: punctul 2 Lagrange, la 1.5 millioane km fată de Pămân

In data de 1 Iulie a avut loc un moment importat pentru misiunea Euclid. SpaceX/Falcon9, printr-o lansare perfectă, a aşezat telescoplul Euclid pe o orbită tranzițională, iar în data de 2 Iulie Euclid a fost transferat pe orbita solară către punctul 2 Lagrange (L2). Comunicarea cu Euclid a fost stabilită cu succes, urmând o lună de teste, calibrări şi începerea procesului de comisionare.

Cea mai mare emoție a fost în cele 10 minute de după lansare, până când Falcon9 a aterizat în bune condiții pe o barjă în ocean. A fost momentul în care cu toții am înțeles că Euclid a devenit realitate.” – declară Dr. Lucia Popa, reprezentantul României în Consorțiul Euclid și participant la lansare în Cape Canaveral, Florida, USA.

Euclid este, după Planck, a doua misiune ESA (Agenția Spațială Europeană) de cosmologie având ca principal obiectiv determinarea naturii şi interacției componentelor de tip materie întunecată şi energie întunecată, respectiv testarea relativității generalizate la scale cosmologice. Telescopul Euclid este echipat cu două instrumente: un spectrometru în infraroşu (NISP) şi o baterie de CCD-uri cu rol tomographic (VIS).

Importanța rezultatelor aşteptate de la misiunea Euclid este subliniată şi de decizia ESA de a aproba lansarea Euclid cu Falcon9, precum şi de aprobarea recentă a unei noi misiuni rapide de tip Fast (Clasa-F), ARRAKIHS (Analysis of Resolved Remnants of Accreted galaxies as a Key Instrument for Halo Surveys) cu lansare în 2029, care va folosi aceleaşi instrumente ca şi Euclid, pentru imagistica de câmp profund (Deep Field Imaging) în regiuni selectate de Euclid.

Contribuția grupului ISS – Institutul de Ştiițne Spațiale la misiunea spațială Euclid se desfăşoară în baza unui Acord Multilateral (Multilateral Agreement – MLA) semnat la nivel inter-ministerial între ESA şi țările membre ale Consorțiului Euclid. În baza acestui acord, în perioada de pre-lansare, contribuția grupului ISS-Euclid a constat în dezvoltarea, testarea şi implementarea în pipeline-ul general Euclid a unor module de analiză spectro-fotometrică a datelor primare. De asemenea, în colaborare cu Dante International S.A. (eMag) a fost dezvoltat un centru de date ştiințifice bazat pe tehnologia Cloud OpenStack, dotat cu echipamente furnizate de ESA, şi dedicat analizei ştiințifice a măsurătorilor Euclid.

În perioada de proprietate, după lansarea primului set de date, activitățile grupului ISS-Euclid vor fi dedicate analizei ştiințifice a măsurătorilor Euclid cu obiective legate de caracterizarea undelor gravitaționale primordiale şi a proceselor de inflație, procese de producere şi interacție pentru materia intunecată, precum şi determinarea ecuației de stare pentru energia întunecată.

Mai multe informații despre misiunea Euclid sunt disponibile aici, iar despre lansare aici.

Persoană de contact: Dr. Lucia Popa <lpopa[at]spacescience[dot]ro>, reprezentantul României în Consorțiul Euclid

Galerie foto (credit: Dr. Vlad Popa)

 

 

Follow-up Auger Masterclass

Primul eveniment din seria Masterclass-ului Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger a avut loc Sâmbătă, 18 Martie 2023. Evenimentul s-a desfăşurat cu succes în fiecare din cele trei locaţii participante (Lisboa – Instituto Superior Técnico, Funchal – Universidade da Madeira, şi Bucureşti – Institutul de Ştiinţe Spaţiale), din două ţări Europene (Portugalia şi România).

Programul întregii zile a cuprins două lecţii introductive despre fizica particulelor şi astroparticulelor, şi experimente în fizica astroparticulelor, respectiv o sesiune practică de analiză de date. În total, au fost reconstruite 1130 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Observatorului), în baza unui browser interactiv şi prietenos. Rezultatele obţinute au fost încarcate centralizat de către elevii participanţi într-o pagină web dedicată, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

În cadrul unui video-call internaţional, cu toti participanţii la eveniment, a fost oferit un tur la Observatorul Pierre Auger, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final.

Galerie foto:

Suport din partea: 

MasterClass Internaţional 2023 – cu Observatorul Pierre Auger

Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În premieră, Observatorul Pierre Auger se alatură Ediţiei 19 a Programului Internaţional de MasterClasses 2023 al Grupului Internaţional de Outreach în Fizica Particulelor (IPPOG – International Particle Physics Outreach Group).

Activitatea Auger-MasterClass, dedicată elevilor de liceu, a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei interfeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de evenimente, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute rezultatele finale cu cercetători, despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice de energie ultra-înaltă măsurate la experimentul Pierre Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Programul International IPPOG de MasterClasses în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea întreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimete de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Auger International Masterclasses 2023 vor avea loc în trei zile din luna martie, două zile fiind organizate în Europa (18 si 24 martie) şi una în America (28 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru în cadrul Colaborarii Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un Auger-MasterClass din data de 18 martie, 2023. Invitaţia de participare este adresată tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile se fac în baza “primul venit, primul servit, până pe data de 30 ianuarie, 2023, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. P. Gina Isar, la adresa de email: isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Câștigătorii apelului pentru Fusion:AIR 2022 – Rezidențe artistice în institute de cercetare

Primele prezentări publice ale artiștilor selectați vor avea loc pe 18 și 19 aprilie, pe pagina de Facebook a Asociației Qolony.

București, 4 aprilie 2022| Asociaţia Qolony – Colonia pentru Artă şi Ştiinţă anunță rezultatele apelului Fusion:AIR 2022- Rezidențe artistice în institute de cercetare la care au fost invitați să aplice artişti români interesați să ofere noi dimensiuni practicii lor artistice prin interacțiunea cu știința.

Artiști din București, Cluj, Iași, Bacău, Timișoara, Suceava, Bihor, Vâlcea și Satu Mare au înscris proiecte; în urma jurizării, au fost selectate cele mai bune 4 propuneri ale următorilor artiști: Marius Jurca (Timișoara), Dorin Cucicov (București), Livia Greaca (București) și Marina Oprea (București).

Lucrările finale vor fi prezentate publicului într-o expoziție organizată în luna septembrie 2022 la MNȚRplusC, în incinta Muzeului Național al Țăranului Român.

Pe durata rezidențelor (aprilie-iunie 2022), artiștii vor colabora cu cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor și vor avea acces la spațiile de lucru din institutele de cercetare.

Procesul de selecție

Proiectele depuse pentru selecție de artiștii candidați la rezidențe au fost analizate de o comisie formată din cercetătorii: dr. Marius Echim (Institutul de Științe Spațiale), dr. Bogdana Mitu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației), dr. Elena Badea (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie), dr. Victor Diculescu (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor), artiștii Floriama Cândea și Andrei Tudose, curatori ai proiectului și Mihaela Ghiță, jurnalist de știință și director artistic pentru proiectul Fusion:AIR 2022.

Propunerile artistice au fost selectate pe baza a 6 criterii: relevanța proiectului (concordanța cu tema curatorială și subiectele de cercetare ale Fusion:AIR de anul acesta), fezabilitatea implementării, originalitate și inovare, claritatea prezentării ideii, calitatea lucrărilor din portofoliu dar și adaptabilitatea proiectului la mediul online.

Despre Fusion:AIR 2022

Fusion:AIR este primul proiect de rezidențe colaborative din România care reunește artiști interesați de conceptele și procesele științifice, pe de o parte, și cercetători din institute de cercetare, pe de cealaltă parte. Rezidențele de artă și știință Fusion:AIR își propun să ofere cadrul în care se pot urmări atât procesele de formare a ideilor, cât și punerea lor în obiect, în practică, sau pe scenă.

Tema de anul acesta este “Unexpected (RE)solutions: How the process drives the outcome” chestionează procesul de “trial and error” și urmărește exemplificarea proceselor creative ce stau la baza demersurilor artistice și științifice. Concepte precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea vor fi considerate puncte de referință ale celor două tipuri de metode, susceptibile să conducă la o varietate de soluții dar și la rezultate neașteptate.

Artiștii și proiectele selectate

  1. Marius Jurcă (n. 1984) cunoscut în lumea artistică drept 13m10j, este un artist new media din Timișoara preocupat de conexiunile dintre artă, știință și tehnologie. Din 2014 este doctor în arte vizuale la Facultatea de Artă și Design din Timișoara cu o teză despre Software: sursă creativă în arta numerică. Proiectul pe care l-a propus pentru Fusion:AIR 2022 are la bază folosirea senzorilor specifici dispozitivelor inteligente purtabile, pentru a identifica noi modalități de vizualizare artistică a datelor abstracte generate de acestea. Artistul va colabora în cadrul rezidenței artistice cu dr. Victor Diculescu cercetător la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.
  2. Dorin Cucicov (n. 1988, Chișinău) este “artist interactiv și programator”, interesat de explorarea relaţiilor om – tehnologie. Studiază recunoașterea emoțiilor prin intermediul sunetului la Şcoala Interdisciplinară de Studii Doctorale din cadrul UNATC. Dorin Cucicov a propus crearea unei Terela mitologice (Mytherrella) prin colectarea de povești asociate cu Aurore Boreale din diferite culturi și locații geografice și ilustrarea prin intermediul muzicii a elementelor cheie ale acestor povestiri. Artistul va colabora cu dr. Marius Echim de la Institutul de Științe Spațiale pentru o cartografiere a diferitelor caracteristici ale unei Aurore Boreale (formă, culoare, altitudine) la o geolocalizare aproximativă. Setul de date obținute va fi utilizat pentru a crea un model de machine learning care ar genera aurore imaginate pentru locaţiile geografice care nu dispun de imagini documentate ale unor astfel de fenomene.
  3. Livia Elena Greaca (n.1997) este Bursier Alumnus în cadrul programului Tinere Talente, Fundația Regală Margareta a României și are studii masterale în Arte Textile Ambientale la Universitatea Națională de Arte București. Activitatea artistică a Liviei Greaca are în centrul său aprofundarea, cercetarea și dezvoltarea tehnicilor tradiționale, dar și neconvenționale din sfera artelor textile. Pentru Fuion:AIR 2022 ea propune instalația artistică Chroma Six prin care urmărește reproducerea în mediul textil a imaginilor surprinse prin mijlocirea tehnicii microscopice și crearea de reprezentări plastice supradimensionate ale structurilor identificate. Livia Greaca va colabora cu dr. Elena Badea, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie.
  4. Marina Oprea (n.1989) locuiește și lucrează în București. A absolvit Universitatea Națională de Arte București, secția de fotografie și video. Proiectul pe care dorește să-l implementeze este o continuare a ideii propuse în cadrul lucrării artistice „Me, Myself and Mycelium”. Artista își propune să creeze o instalație care să conecteze publicul la artă și la sine însuși prin activitate participativă. Sistemul care va conecta publicul va fi realizat din materiale rezultate din colaborarea cu cercetătoarea Bogdana Mitu de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiației.

QolonyFondată în 2019, Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional.

Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță jurnalist de știință și artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru.

FUSION:AIR este unul dintre cele mai importante proiecte Qolony, un demers care își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare, oferind științei limbajul artei.

Partenerii Științifici ai Fusion:AIR 2022:

Parteneri media: Liternet, IQads, Radio România Cultural, Agerpres, Modernism.

Proiectul cultural Fusion:AIR 2022 este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact de presă: Mihaela Ghiță, director artistic <mihaelabirou[at]yahoo[dot]com>

Contact ISS: Dr. Marius Echim, cercetător științific <echim[at]spacescience[dot]ro>

 

 

Rezultatele curente ale experimentului MoEDAL în căutarea de monopoli magnetici

Ilustrație artistică a producerii unei perechi monopol-antimonopol prin efectul Schwinger. Credits: J. Pinfold – MoEDAL Collaboration

Recent, în Februarie 2022, Colaborarea MoEDAL (Monopole and Exotics Detection at LHC), din care face parte și un grup de cercetători ai Institutului de Științe Spațiale (ISS), a publicat articolul “Search for magnetic monopoles produced via the Schwinger mechanism”, Nature 602 63-67 (2022).

Articolul prezintă primele limite experimentale privind secțiunile de producere a monopolilor magnetici prin mecanismul Schwinger precum și masele acestora. Mecanismul Schwinger constă în extragerea unei perechi monopol-antimonopol din vid, în câmpurile magnetice extreme produse în ciocnirile periferice ale nucleelor ultrarelativiste.

Rezultatele publicate au fost obținute cu un sub-detector MoEDAL, “capcana de monopoli”, constând în bare de aluminiu expuse in Noiembrie 2018 în apropierea punctului de interacție a nucleelor de plumb, la o energie în centrul de masă de 5,02 TeV. Ulterior, barele au fost scanate cu un magnetometru superconductor de mare sensibilitate.

Grupul din ISS, care a contribuit la finalizarea articolului (Nature 602, 63–67, 2022), are în responsabilitate menținerea bibliotecilor de programe de analiză utilizate în colaborare, și în particular, determinarea acceptanțelor detectorilor MoEDAL. Activitatea grupului MoEDAL-ISS a fost finanțată de Institutul de Fizică Atomică, în cadrul Programului CERN-RO.

MoEDAL este un experiment de pionierat la marele accelerator de particule hadronice LHC (Large Hadron Collider) de la CERN, conceput pentru a căuta avataruri puternic ionizate ale noii fizici, cum ar fi monopoli magnetici sau particule masive (pseudo-) stabile încarcate. Mai multe detalii despre experimentul MoEDAL sunt disponibile aici.

Persoană de contact ISS: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>

Limitele experimentale publicate de Colaborarea MoEDAL în articolul din Nature

Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor

Webinar Series Universe Logo
Webinar Series Universe Logo

În data de 17 Noiembrie 2021, MDPI împreună cu Jurnalul Universe a organizat webinar-ul Universe cu ediția a treia, intitulat “Femei Fiziciene în Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor”.

Webinar-ul a evidențiat numărul special al Jurnalului Universe dedicat acestui subiect și rezultatelor prezentate în acesta.

În acest prim webinar, au fost susține patru prelegeri cu prezentarea noilor rezultate din diferite arii cu înalt interes actual privind fizica teoretică și experimentală din domenii precum: Astrofizică, Cosmologie și Fizica Particulelor. Principalele subiecte abordate sunt următoarele:

1) Chair Introduction: Women Physicists in Astrophysics, Cosmology and Particle Physics by Prof. Dr. Norma G. Sanchez, CNRS, PSL-Paris Observatory and Chalonge de Vega International School Center, Paris, France;

2) Dark Matter Sterile Neutrino from Scalar Decays by Dr. Lucia Aurelia Popa, Institute of Space Science, Măgurele, Ilfov, Romania;

3) New Advancements in AdS/CFT (Anti-de Sitter/Conformal Field Theory) in Lower Dimensions by Professor Yolanda Lozano, Department of Physics, University of Oviedo and ICTEA, Oviedo, Spain;

4) Superconformal Line Defects in Three Dimensions by Professor Silvia Penati, Department of Physics, University of Milano-Bicocca and INFN, Milano, Italy;

5) Environmental High-Energy Astrophysics in the context of space missions such as LISA, Solar Orbiter and JWST, and its implications for space weather science by Professor Catia Grimani, University of Urbino “Carlo Bo”, Urbino and INFN Florence, Italy.

Webinar-ul a fost oferit prin Zoom și a necesitat înregistrare pentru participare. Întreaga înregistrare a evenimentului este disponibilă pe site-ul Sciforum și YouTube.

Persoană de contact (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa@spacescience[dot]ro>

Expoziția Fusion:AIR 2021 – Structuri convertibile

4 instalații multimedia transpun concepte științifice în artă

Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare, inițiat și organizat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), se apropie de final, iar la sfârșitul săptămânii acesteia va avea loc deschiderea expoziției ce reunește lucrările celor patru artiști. Evenimentul va avea loc pe datele de vineri, 11 iunie, și sâmbătă, 12 iunie 2021, cu începere de la ora 14.30, în cel mai nou spațiul expozițional din capitală, /SAC @ MALMAISON situat în strada Plevnei nr. 137C, et. 2.  Expoziția va fi deschisă cu acces liber, timp de trei săptămâni, până pe data de 3 iulie, inclusiv; program de vizitare: miercuri – vineri, orele 15:00 – 19:00.

Vernisajul expoziției va avea loc în prezența celor patru artiști multimedia implicați în proiect – Aura Bălănescu, Ciprian Ciuclea, Floriama Cândea și Peter Gate – și a oamenilor de știință din cele patru institute de cercetare partenere: Institutul de Științe Spațiale, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor-Măgurele și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor.

Curatoarea expoziției și cea care a propus tema ediției din acest an a Fusion AIR – Structuri Convertibile – este Olivia Nițis:

Structuri Convertibile este un proiect care analizează relațiile dintre artă și practicile științifice, precum și contextul de creare a conținutului într-un anumit cadru și istoria locală. Conceptul expoziției se bazează pe flexibilitatea oferită de noțiunea de conversie și pe procesele individuale de lucru ale fiecărui artist în colaborare cu oamenii de știință implicați. Patru artiști instrumentalizează materialele și tehnologiile științifice cu un scop convertibil, transformator. Expoziția arhivează, de asemenea, procesele de creație și mapează traiectoriile de lucru, precum și instrumentele teoretice pentru o mai bună înțelegere a relației complexe și a narațiunilor artei și științei”, a mărturisit aceasta.

Rezidențele au însemnat o serie de întâlniri și discuții între creatori și cercetătorii din cele patru institute, fiind un program ce le permite oamenilor de știință și artiștilor să lucreze, să comunice și să cerceteze împreună, să beneficieze atât de știință, cât și de artă, stimulând gândirea creativă și inovația.

Cele patru lucrări rezultate la finalul săptămânilor de rezidență în institutele de cercetare, în urma a zeci de întâlniri și dialoguri între artiști și cercetători, pe care publicul le va putea vedea la /SAC @ MALMAISON timp de trei săptămâni sunt:

  • Arheologia invizibilului – ecouri din Universul îndepărtat. Ciprian Ciuclea prezintă o instalație multimedia care face referire la dimensiunea concretă și conceptuală a zonei imperceptibile cu ochiul liber din jurul nostru în care pătrund particule de materie din universul îndepărtat. Instalația realizată de cunoscutul artist vizual în urma rezidenței sale artistice de la Institutul de Științe Spațiale, unde a lucrat alături de dr. Gina Isar, vorbește în cheie poetică despre modalități posibile de reprezentare a interacțiunii particulelor de energie înaltă cu atmosfera terestră. Instalația cuprinde diferite situații performative, o înregistrare video a unui mini-experiment și un calup de date științifice reasamblate într-o logică minimalistă, cu puternice accente narative.
  • Manuspectrum – lucrare interactivă, un pergament sensibil la atingere. Aura Bălănescu propune o experiență multisenzorială care are la bază conceptul de pergament ca suport-multistrat al informației (informație genetică, informație istorică, informație tehnologică, informație artistică și culturală), definită în urma cercetării realizate în cadrul rezidenței alături de dr. Elena Badea, drd. Iulia Caniola, msc. Simona Păunescu, msc. Emanuel Hadîmbu, de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie. Un proiect complex care se adresează întregului sistem perceptiv, ce pornește de la tactilitate și se extinde către auditiv și vizual, chiar kinestezic – a percepe realitatea cu întreaga corporalitate.
  • IMplant – instalatie ce explorează modul în care diferite structuri influențează materialitatea  diferitelor corpuri. Lucrarea prezintă rezultatele unui experiment interspecii, propus de  bioartista Floriama Cândea, într-un proiect de cercetare artistică dezvoltat alături de dr. Adrian Enache, drd. Luminița Rădulescu, dr. Mihaela Beregoi, dr. Mihaela Bunea și dr. Ionuț Enculescu, cercetători științifici în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor. IMPlant propune  o colecție  de obiecte iterate (naturale și artificiale), ce tranzitează  limitele dintre specii, dintre natural și artificial sau dintre realitate și ficțiune în încercarea de a găsi narațiuni noi despre relația om-natură.
  • [The Cell] sau  cum se comportă celulele vii supuse la sunete cu frecvențe specifice. Peter Gate, antropolog și muzician experimentalist, alături de drd. Cristina Elena Staicu, dr. Florin Jipa și dr. Marian Zamfirescu, cercetători la Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, au conceput și realizat un experiment în cadrul căruia celule vii au fost imersate într-un mediu acustic cu sunete de frecvențe prestabilite și s-a constatat că celulele reacționează pozitiv la acești stimuli sonori. În cadrul expoziției, va fi expus rezultatul unui experiment cymatics de generare sonică a frecvențelor specific create pe un suport clasic de pânză cu substanță acrilică. Proiectul în sine de „infuzare sonică” a unor celule vii cu suntele create de artist reprezintă un nivel superior de provocare știintifico-artistică.

/SAC @ MALMAISON este un spațiu-context de coproducții, cercetări și practici colaborative și transdisciplinare în artele vizuale, performative și scenice.  /SAC @ MALMAISON este al doilea spațiu din București al /SAC după cel deschis în 2018, pe str. Berthelot, nr. 5.

/SAC @ MALMAISON se află într-o comunitate-context – Atelierele Malmaison (o comunitate artistică ce include ateliere, spații de proiecte și galerii) – recent fondată în clădirea Malmaison cu o istorie de aproape 2 secole, situată central, pe Calea Plevnei, 137C.

Spațiul de Artă Contemporană – /SAC – este o inițiativă independentă privată, un context-resursă dedicat necesităților actuale ale producătorului și ale publicului pentru a stabili un dialog direct și formator prin intermediul expoziției, cercetării și promovării.

/SAC @ MALMAISON a fost amenajat cu sprijinul URSA România și Policolor.

ORGANIZATOR: Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție și promovează arta aflată la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții, care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului FUSION AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, manager cultural. Site oficial: www.qolony.eu.

INSTITUTE DE CERCETARE PARTENERE: 

  • Institutul de Științe Spațiale (ISS) / www2.spacescience.ro
  • Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) / www.incdtp.ro
  • Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM) / www.infim.ro
  • Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) / www.inflpr.ro

PARTENER EXPOZIȚIONAL: /SAC @ MALMAISON– Spațiul de Artă Contemporană,

PARTENERI INSTITUȚIONALI: Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Muzeul Național de Artă Contemporană, Asociația Scientifica

PARTENERI MEDIA:

Modernism, Radio România Cultural, Agerpres, Scena 9, IQads, The Institute, Urban.ro, Observator cultural, Știință și comunicare, Mindcraft Stories, SavantGarde, Zeppelin, Graphic front, LiterNet, LaPunkt, Bookhub, Feeder, Market Watch, Revista Știința și Tehnică

Fusion:AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Persoane de contact:

/Qolony – Mihaela Ghiță / 0757 294275 / office[at]qolony[dot]eu

/SAC@MALMAISON – Alex Radu / 0722 285013 / alex[at]spatiuldeartacontemporana[dot]ro

/ISS – Gina Isar / isar[at]spacescience[dot]ro

 

 

Prima gaură neagră descoperită este mai masivă decât se credea

Reprezentare artistică a sistemului binar Cygnus X-1. Foto Credit: International Centre for Radio Astronomy Research, Australia

Noi observații ale primei găuri negre descoperite i-a făcut pe astronomi să se întrebe ce știu de fapt despre aceste extrem de misterioase obiecte din Univers.

Lucrarea publicată în revista Science arată că sistemul binar Cygnus X-1 conține cea mai masivă gaură neagră stelară detectată vreodată prin alte metode decât undele gravitaționale.

Gaura neagră din Cygnus X-1 este printre cele mai apropiate de Pământ. A fost descoperită în 1964 de o pereche de detectoare Geiger aflate la bordul unei rachete sub-orbitale lansate din New Mexico.

Obiectul a fost în 1974 subiectul unui faimos pariu științific între fizicienii Stephen Hawking și Kip Thorne. Hawking a pariat că nu este o gaură neagră și și-a recunoscut ulterior înfrângerea în 1990.

În articol, o echipă internațională de astronomi a folosit rețeaua de radiotelescoape VLBA-Very Long Baseline Array (10 antene parabolice răspândite pe întreaga suprafață a Statelor Unit ale Americii) și o tehnică inteligentă pentru a măsura distanțele în spațiu.

“Dacă vedem un obiect din diferite poziții putem să calculăm distanța până la el măsurând cât de mult pare că s-a deplasat față de fundal”, spune autorul principal, prof. James Miller-Jones de la Universitatea Curtin si Centrul Internațional pentru Cercetare în Radioastronomie (ICRAR) din Australia.

“Dacă ținem un deget în fața ochilor și ne uităm la el cu un singur ochi, alternativ, degetul pare că se deplasează. Este exact același principiu.”

Timp de șase zile în 2016 cercetătorii au observat o orbită întreagă a găurii negre și au folosit de asemenea observații mai vechi, făcute în 2009-2010. “Această metodă și noile date arată că sistemul binar Cygnus X-1 este mai departe decât se credea, iar gaura neagră este mai masivă.”, declară prof. James Miller-Jones.

Prof. Ilya Mandel de la Universitatea Monash si Centrul ARC pentru Excelență în Descoperirea Undelor Gravitaționale (OzGrav) din Australia conchide că această gaura neagră este atât de masivă încât pune la încercare teoriile astronomilor despre cum s-au format astfel de obiecte.

“Stelele pierd masă în mediul înconjurător prin asa-numitul vânt stelar care bate dinspre suprafața lor. Dar ca să se poată forma o gaură neagră cu o masă atât de mare este nevoie ca stelele să piardă o cantitate de materie relativ redusă de-a lungul vieții lor”, spune el.

“Gaura neagră din sistemul binar Cygnus X-1 a fost întâi o stea cu masa de aproximativ 60 de ori mai mare decât cea a Soarelui, apoi a colapsat cu zeci de mii de ani în urmă”, continua el. “Acum gaura neagră și steaua companion, o super-gigantă, au o orbită cu o perioadă de doar cinci zile și jumătate și o distanță între ele de aproape o cincime din distanța dintre Pamânt și Soare. Conform noilor observații gaura neagră este de peste 20 de ori mai masivă decât Soarele, cu aproape 50% mai mult decât se credea până acum.”

Xueshan Zhao, studentă doctorală la Observatorul Astronomic Național al Academiei Chineze de Științe din Beijing, spune despre rezultate: “Folosind noile informații despre masa găurii negre și distanța față de Pământ am putut confirma că acest obiect compact se rotește în jurul axei proprii incredibil de rapid, cu o viteză apropiată de cea a luminii, mai rapid decât oricare altă gaură neagră descoperită până acum.”

“Sunt la începutul carierei în cercetare și apartenența la o echipă internațională și contribuția la îmbunătățirea proprietăților cunoscute ale primei găuri negre descoperite au constituit o mare oportunitate pentru mine”, continuă ea.

Anul următor va începe în Australia și Africa de Sud construcția celui mai mare radiotelescop din lume, Square Kilometre Array (SKA).

“Studiul găurilor negre este o tentativă de a afla unele dintre cele mai bine păstrate secrete ale Universului; este pe cât de dificil, pe atât de incitant”, concluzionează prof. Miller-Jones.

„Pe măsură ce noua generație de radiotelescoape devine utilizabilă, sensibilitatea crescută a acestora va arăta Universul în detalii mai fine răsplătind astfel zeci de ani de eforturi depuse de cercetători și ingineri din toată lumea în încercarea lor de a înțelege mai bine cosmosul și obiectele exotice ori extreme care îl populează.

Este o perioadă foarte bună pentru astronomi.”

Pe lângă articolul din Science, două alte studii axate pe anumite detalii au fost publicate în revista The Astrophysical Journal.

Publicația originală
“Cygnus X-1 contains a 21-solar mass black hole – implications for massive star winds”, Science, 18 Februarie 2021
https://science.sciencemag.org/content/early/2021/02/17/science.abb3363

Articole companion
“Re-estimating the spin parameter of the black hole in Cygnus X-1”, 2021, The Astrophysical Journal, 908, 117
“Wind mass-loss rates of stripped stars inferred from Cygnus X-1”, 2021, The Astrophysical Journal, 908, 118

Persoană de contact (ISS): Dr. Fiz. Valeriu Tudose <tudose@spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Animație


Sistemul Cygnus X-1 format dintr-o gaură neagră stelară și o stea companion gigantă. Observații recente făcute cu radiotelescoape au arătat că sistemul este cu 20% mai departe decât se credea. Gaura neagră din sistem are prin urmare o masă de 21 de ori mai mare decât Soarele, fiind astfel cea mai masivă gaură neagră stelară detectată până acum prin alte mijloace decât undele gravitaționale. Credit: International Centre for Radio Astronomy Research, Australia