Studenții și cercetătorii, invitați la cea mai mare competiție internațională de comunicare în știință – FameLab International

  • FameLab este cea mai importantă competiție internațională de comunicare a științei și se desfășoară în peste 30 de țări
  • Pot participa studenți sau cercetători în știință care au cel puțin 19 ani
  • Concurenții selectați beneficiază de training în comunicare și premii surpriză, și pot ajunge să reprezinte România în finala internațională de la Cheltenham Science Festival din Marea Britanie
  • Înscrierea se poate face online cu video până pe 31 martie, urmând apoi preselecțiile regionale în aprilie

British Council deschide înscrierile pentru cea mai importantă competiție de comunicare a științei: FameLab International. Studenții sau cercetătorii de peste 19 ani care studiază sau lucrează în inginerie, medicină, tehnologie, biologie, chimie, fizică sau matematică se pot înscrie online până pe 31 martie, pentru șansa de a câștiga o săptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festvial, a reprezenta România în finala internațională din festival, precum și de a beneficia de training în comunicare și premii supriză.

Organizată de British Council și Cheltenham Science Festival, competiția FameLab urmărește să le ofere o voce pe scena globală studenților și profesioniștilor în știință care pot comunica munca lor către publicul larg. Concurenții au la dispoziție doar 3 minute pentru a fascina publicul cu o prezentare a unui subiect științific, fără a se folosi de prezentări tip PowerPoint sau alte resurse ajutătoare. Competiția se află la a 11-a ediție în România și se desfășoară în peste 30 de țări.

Abilitatea de a comunica ușor și clar cu un public care nu are pregătire în domeniul științei devine o prioritate pentru cercetători din întreaga lume. Pe de o parte, ea poate influența șansele lor de a obține finanțare sau sprijinul autorităților. Pe de altă parte însă, este important ca rezultatele muncii de cercetare în domeniile științei să poată fi transmise clar publicului, deoarece adesea au impact direct asupra vieții noastre. FameLab urmărește să promoveze importanța comunicării în știință și să îi încurajeze pe studenți și cercetători să vorbească cât mai mult și cât mai bine despre munca lor.” a declarat Gabriel Ivan, coordonator al programelor de știință din cadrul British Council România.

Fiecare concurent FameLab trebuie să prezinte în cel mult 3 minute un subiect din știință la alegere, iar prezentarea trebuie să fie distractivă, originală, să aibă rigurozitate științifică și să capteze atenția publicului neavizat. Prezentările concurenților sunt evaluate de juriu în baza a trei criterii: conținut, claritate și carismă.

Pentru a se înscrie în concurs, participanții trebuie întâi să pregătească un video de maximum 3 minute în care prezintă un subiect din știință în mod cât mai captivant, cu care se pot înscrie online până pe 31 martie. Concurenții selectați vor fi invitați apoi la preselecțiile regionale FameLab, organizate pe parcursul lunii aprilie la universități și centre de cercetare din București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timișoara și Târgu Mureș.

În urma preselecțiilor vor fi selectați concurenții pentru finala națională, care vor beneficia și de un masterclass de comunicare susținut de specialiști din Marea Britanie și România.

Marele premiu pentru câștigătorul FameLab România este o saptămână în Marea Britanie, la Cheltenham Science Festival, unde va participa în finala FameLab International alături de câșigători din alte 29 de țări.

În plus, reprezentantul FameLab România în finala internațională va beneficia și de un premiu de 500 de euro acordat de Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, partener de 10 ani al competiției FameLab.

Peste 10000 de studenți, cercetători sau profesioniști în știință din universități, organizații și centre de cercetare din întreaga lume au participat până în prezent la FameLab. Pe lângă British Council și Cheltenham Science Festival, concursul este susținut de numeroase organizații e profil, printre care NASA (partener FameLab în SUA) și CERN (Elveția).

În România, evenimentele de selecție FameLab sunt derulate în parteneriat cu Institutul de Științe Spațiale, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Politehnica București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, SOMS și ARCUB, cu sprijinul UEFISCDI, Asociația pentru Educație și Știință Hermann Oberth, Asociația Ad Astra, Editura Humanitas și Bucharest Technology Week ca parteneri de comunicare.

Mai multe informații despre înscrieri și desfășurarea concursului în Romania sunt disponibile pe website-ul British Council sau în evenimentul de pe Facebook.

 

Competitia FameLab România 2019: Înscrieri pentru preselectia de la Măgurele

FameLab este una dintre cele mai mari competiții internationale de comunicare a științei din lume. Aflată la a XI a ediție în România, competiția FameLab se adresează tinerilor cu vârsta peste 19 ani care studiază sau lucrează în domeniul ingineriei, medicinei, tehnologiei, biologiei, chimiei, fizicii sau matematicii.

Înscrierea la FameLab se poate face online prin trimiterea unei prezentări video de maximum 3 minute despre un subiect științific sau tehnologic la alegere, până pe data de 31 martie 2019. Toate detaliile privind înscrierea și formularul online pot fi găsite pe website-ul British Council.

Din rândul celor care se înscriu cu o prezentare video, juriul ii selectează pe cei care vor merge în etapa preselecțiilor regionale pe baza acelorași 3 criterii folosite în evaluarea concurenților care susțin prezentări de pe scenă: conținut, claritate și charismă.

Preselecția regională organizată de British Council în parteneriat cu Institutul de Stiinte Spatiale, se va desfășura pe data de 10 aprilie, ora 10, ISS-Sala Forum, Atomiștilor 409, Măgurele.

 

 

 

 

 

 

 

Seminar despre „Universul ultra energetic: radiații cosmice de energie ultra-înaltă, galaxii cu nucleu activ și explozii de radiații gama”

Hercules A (o galaxie cu nucleu activ). Imagine obținută în lumina vizibilă cu Telescopul Hubble suprapusă peste o imagine obtinută în domeniul radio cu VLA (Very Large Array)

Invitat: Dr. Athina Meli, Universitatea Liège, Belgia și Institutul pentru Educație și Cercetare din Atena, Grecia

Când: 23 mai 2018, de la 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

În Universul nostru se petrece o diversitate de fenomene de energie foarte înaltă. Dezvoltarea din ultimii ani a instrumentelor de observare a fenomenelor din Univers, în tandem cu simulările numerice pe calculator, ne-a lărgit profund orizontul de ințelegere a modului în care se produc aceste fenomene, folosind, pe de o parte, datele obervaționale obținute în tot domeniul spectral al radiației electromagnetice, pornind de la undele radio si ajungând pâna la radiațiile gama de energie foarte înalta, și utilizând, pe de altă parte, datele obținute din detectarea radiațiilor cosmice de energie înalta. Aceste radiații cosmice pot dezvălui o multitudine de informații privind producerea celor mai energetice fenomene din Univers. Accelerarea particulelor (sau a radiațiilor cosmice) se consideră că se produce (i) în exploziile cataclismice a anumitor tipuri de stele, asociate cu exploziile de radiații gama, și (ii) în jeturile relativiste asociate cu nucleul galaxiilor active. Accelerarea radiațiilor cosmice și emisia de radiații electromagnetice de energie foarte înalta (e.g., radiații X, gama) se produc, în general, în plasma relativistă superalfvenică și în jeturi de plasmă, acestea acționând ca niște acceleratoare cosmice. În acest seminar, voi prezinta o trecere în revistă a proceselor fizice asociate cu aceste acceleratoare cosmice și voi discuta despre mecanismele responsabile pentru producerea radiațiilor cosmice și emisia de radiație electromagnetică de energie foarte înaltă.

Persoană de contact: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

Curs Intensiv despre: Metode numerice pentru procese cinetice în fizica plasmei

Simulări numerice de particule-în-celulă pentru un jet relativist alcătuit din plasmă compusă din electroni și protoni. Credit: Nishikawa et al., Galaxies, 5(4), 58, 2017.

Instructor: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama, Huntsville, SUA

Când: 21-25 mai 2018. Orele de curs:

Lu: 2pm-4pm;
 Ma: 10am-12am and 2pm-4pm; Mie: 2pm-4pm;
 Joi: 10am-12am and 2pm-4pm; Vin: 10am-12am

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Acest curs îsi propune să furnizeze studenților/cercetătorilor concepte de bază privind simulările computaționale folosind un cod numeric de tipul particule-în-celulă (PIC), pentru a putea înțelege procesele cinetice (la nivel microscopic) în plasma. Metoda PIC este, principial, corectă și poate explica o plajă largă de efecte în plasmă. În zilele noastre, puterea clusterelor de calculatoare este suficient de mare pentru a efectua simulări rezonabile tridimensionale (3D) pentru dinamica plasmei. Cursul va acoperi conceptele fundamentale folosite în simulări utilizând coduri 3D electromagnetice pentru aplicații la jeturile relativiste. Plecând de la o scurtă prezentare a fizicii plasmei, matematica si fizica din spatele algoritmilor folosiți în codurile numerice vor fi prezentate. Vom explora modul în care simulările PIC descriu comportarea plasmei în regim neliniar. Câteva exemple privind modul în care se execută codurile PIC vor fi prezentate.

Cuprins:

  1. Fizica plasmei pe calculator (descriere generală)
  2. Simulari cinetice a plasmei (instabilități nefizice, aproximări în analiza neliniară, 
comportarea plasmei, weighting liniar, efecte nefizice)
  3. Cum functionează metoda PIC (dispersie n plasma rece, funcția de dispersie a plasmei)
  4. Coduri electrostatice (cantităti în grid, încălzirea prin impulsuri)
  5. Coduri electromagnetice (oscilații hibride, plasma caldă și nemagnetizată)
  6. Metoda de diferente finite Maxwell într-un grid Yee: algoritmul leapfrog
  7. Deplasarea particulelor în grid: algoritmul lui Boris
  8. Metoda de depozitare a particulelor în grid și conservarea sarcinii
  9. Condiții la limită (pentru particule și câmpuri)
  10. Simulări pentru plasma din astrofizică
  11. Rezultate recente: (1) Instabilitatea Weibel în jeturi relativiste și (2) Reconexiune magnetică

Referință: “Plasma Physics via Computer Simulation (Series in Plasma Physics)”, C.K. Birdsall & A.B. Langdon; Programele din carte sunt scrise în Fortran

Cunostințe necesare: Fizica elementară (nivel de licență)

Înscriere: Pentru a participa la curs, vă rugam să trimiteți un email adresat Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience.ro>, menționând numele dumneavoastră, statutul (e.g., student, cercetator) și afilierea, nu mai târziu de 15 mai 2018.

Lista participanti

 

Galerie foto:

Seminar ISS despre: Reconexiune și strălucirile asociate în jeturile relativiste care conțin câmpuri magnetice elicoidale cu simulări de particule-în-celulă

Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama în Huntsville, SUA

Invitat: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama în Huntsville, SUA

Când: 21 mai 2018, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Descoperirea de către Advanced LIGO/Virgo a undelor gravitaționale provenite de la ciocnirea a doua stele neutronice binare, GW170817, a declanșat efectuarea de observații în domeniul undelor electromagnetice, fapt care a deschis așa-numita eră a astronomiei multi-mesageri. Aceste observații în multiple frecvențe ne-au furnizat informații privind procesele de generare a undelor gravitaționale și a jeturilor relativiste/ejecta produse ca urmare a ciocnirii celor două stele neutronice, precum și a radiației emise prin procesele de interacțiune dintre jeturile relativiste/ejecta și mediul interstelar. Investigarea acestor fenomene necesită un studiu teoretic și computațional intensiv și sistematic în combinație cu diferite observații astronomice. În studiul jeturilor relativiste, una dintre cele mai importante teme o constituie analiza interacției dintre aceste jeturi și mediul interstelar, la nivel microscopic. Am studiat, separat, evoluția jeturilor relativiste alcătuite din (i) plasma de electroni-protoni și din (ii) plasma de electroni-pozitoni, care conțin câmpuri magnetice elicoidale, concentrându-ne pe modul în care acestea interacționează cu mediul ambiant. Am efectuat simulări globale de particule-în-celulă a jeturilor care conțin câmpuri magnetice elicoidale pentru a examina modul în care aceste câmpuri afectează producerea instabilităților în plasmă la nivel microsopic (cum ar fi: instabilitatea Weibel, instabilitatea cinetică Kelvin-Helmholtz și instabilitatea Mushroom), atunci când se simulează un jet cu o rază mult mai mare decât în cazurile precedent studiate. Anterior, în simulările noastre cu raza mică, tipurile de instabilități cinetice menționate mai sus au fost suprimate și noi tipuri de instabilități au fost produse. Pentru jetul de electroni-protoni, o instabilitate de tipul recolimare se produce aproape de centrul jetului. Pentru jetul de electroni-pozitroni, un amestec de instabilități se produc și electronii din jet sunt accelerați. În acest seminar, o să prezint rezultatele obținute pentru spectrele sintetice calculate direct din simulări, folosind un sistem de simulare larg pentru jeturi care conțin câmpuri magnetice elicoidale. Aceste spectre pot fi apoi comparate cu cele obținute prin observarea exploziilor de radiații gama. De asemenea, voi prezenta posibile mecanisme de producere a strălucirilor în domeniul razelor X datorită reconexiunii magnetice, strălucirii asociate cu obiectele în care se produc exploziile de radiații gama.

Persoană de contact: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

„Școala Altfel” la ISS, Ediția 2018

In săptămâna 26-30 Martie, 2018, a avut loc „Școala Altfel” la ISS, timp în care zilnic o echipă de tineri cercetători entuziaști i-au fașcinat pe vizitatori cu noțiuni științifice fundamentale, mini experimente și explorări spațiale, chiar și într-un mediu foarte atractiv de realitate virtuală. Peste 400 de elevi de la clasele pregătitoare, primare și gimnaziale, insoțiți de profesori și părinți, veniți din Măgurele, București și Ploiești, ne-au trecut pragul în laboratoarele noastre în cadrul Programului Național “Școala Altfel: să știi mai multe, să fii mai bun”.

Elevii au putut deveni așadar exploratori spațiali pentru o zi, aflând câte puțin din tainele activităților de cercetare desfășurate la Institutul de Știinte Spațiale (ISS) din Măgurele. Astfel, cei mici au descoperit noțiuni noi despre fizică în general, iar cei mai mari și-au aprofundand unele cunoștințe dobândite deja la clasă sau acasă despre evoluția și structura Universului, a Sistemului Solar, a unei Găuri Negre sau a materiei în general.

Programul de vizită oferit la ISS a fost unul variat, atractiv și adaptat la audiență cu prezentări interactive, discuții libere, mici experimente pentru observarea spre exemplu a fenomenelor care au loc în urma interacțiilor dintre Soare și Pământ, a urmelor de ionizare lăsate de particulele cosmice dezvoltate în atmosferă, precum și alte observații variate prin ocularul microscopului la emulsii nucleare, prin ocularul telescopului la Soare și prin ochelari de realitate virtuală la Sistemul Solar și Univers.

Persoană de contact, Dr. fiz. Gina Isar <isar [at] spacescience [dot] ro >

Galerie foto

 

 

 

 

Conferință despre „Schimbările societale determinate de programul național al Centrului de Educație JAXA”

Organizatori: ISS și Fundația Crucea Albă

Invitați:

Când: 6 martie 2018, de la orele 09:00

Unde: Institutul de Știinte Spațiale – ISS (Auditorium)

Abstract:

Vorbitorii, specialiști de marca ai JAXA (Agenția Japoneză pentru Explorarea Aerospațială), vor prezența premisele, metodele utilizate și rezultatele programului național de promovare a curiozității, a spiritului de aventură și a creativității aplicate a copiilor cu scopul de a genera nu numai viitoare generații de cercetători în științe aerospațiale dar mai ales cetățeni cu viziune largă și respect pentru cercetarea științifică.

Accesul la Conferință <vezi program > se va face exclusiv pe bază de înscriere aici.

Evenimentul va fi transmis live pe paginile ISS de Facebook si YouTube.

Persoană de contact: Cristian Dumitru Ionescu <idcristi[at]spacescience[do]ro>

 

Participarea Institutului de Științe Spațiale la misiunea spațială LISA

Ilustrație al unui satelit al misiunii LISA. © AEI/MM/exozet; GW simulation: NASA/C. Henze

În perioda 29 – 30 Ianuarie 2018, în cadrul conferinței “LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities”, desfăsurată la Institutul Max-Planck de Fizică Gravitațională (Institutul Albert Einstein) din Hanovra, Germania, Institutul de Științe Spațiale a fost reprezentat de către Dr. Ion Sorin ZGURĂ, Director al Institutului de Științe Spațiale, Dr. Laurențiu Ioan CARAMETE, conducător al Laboratorului de Cosmologie și Fizica Astroparticulelor și Dr. Eugeniu Mihnea POPESCU, conducător al Laboratorul de Astrofizică, Fizica Energiilor Înalte și Tehnologii Avansate. În cadrul întâlnirii a fost prezentat stadiul viitoarei misiuni spațiale LISA, misiune de tip L (Large) a Agenției Spațiale Europene, precum și perspectivele contribuției fiecărei parți angajate în colaborare.

LISA (Laser Interferometer Space Antenna) va fi primul observator spațial de unde gravitaționale alcătuit din 3 sateliți uniți prin interferometre laser, asezați în formă triunghiulară, la distanțe de 2.5 milioane de kilometri, care vor urma Pămantul în orbita sa în jurul Soarelui pentru un studiu aprofundat al Universului Gravitațional. Sateliții vor avea caracteristici similare misiunii LISA Pathfinder, care a zburat cu succes în Decembrie 2015 și a testat pentru un an cele mai importante componente tehnice.

Institutul de Științe Spațiale va contribui la misiunea LISA cu sistemul CAS (Constellation Acquisition Sensor), care va avea rolul de verificare a alinierii celor 3 sateliți, asigurând achiziția semnalului laser pe detectorii interferometrici. Împreuna cu sistemul STR (Coarse Star Tracker), CAS va asigura vizualizarea semnalului laser în timpul manevrelor de scanare. Această contribuție este pe deplin susținută de către Agenția Spațială Română (prin programele “Romanian Incentive Scheme”, PRODEX și programe naționale) și se încadrează excelent în strategia instituțională, cât și în strategia națională de cercetare-dezvoltare a României.

La cererea expresă a consorțiului LISA, Agenția Spațială Română (ROSA) a desemnat în calitate de reprezentant în cadrul “LISA National Agency Board” (organism ce cuprinde reprezentanți de la fiecare agenție spațială natională din consorțiu) pe domnul Dr. Marius-Ioan Piso, Președinte și CEO al ROSA, recunoscut de comunitatea științifică ca fiind unul dintre inițiatorii principali ai cercetărilor de radiație gravitațională începând cu anii ’80. De asemenea, Dr. Ion Sorin ZGURĂ, Director al Institutului de Științe Spațiale, a fost numit delegat în cadrul “LISA National Agency Board”.

Misiunea LISA este propusă de un consorțiu internațional format din cercetători din Germania, Italia, Franța, Elveția, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Olanda, România, Belgia, Portugalia, Suedia, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Lansarea este preconizată pentru 2034, cu o durată de 4 ani, însa misiunea va fi concepută să funcționeze cel puțin 10 ani.

Persoană de contact: Dr. Laurențiu Ioan CARAMETE <lcaramete[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto

Dr. Laurențiu Ioan Caramete (stanga), Dr. Ion Sorin Zgură (dreapta) at „LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities”
Prezentarea contribuției Institutului de Științe Spațiale la “LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities” sustinută de Dr. Laurențiu Ioan Caramete

 

Seminar despre „Componenta de știință la sol a misiunii Euclid. Cum se obțin rezultate științifice din date de telemetrie spațială”

Artist’s impression of the Euclid spacecraft. Credit: ESA/C. Carreau

Invitat: Dr. Andrea Zacchei, Observatorul Astronomic din Trieste

Când: 22 noiembrie 2017, orele 11:00

Unde: Institutul de Știinte Spațiale – ISS (Auditorium)

Abstract:

Organizarea, dezvoltarea și operarea componentei de știință la sol pentru o misiune spațială reprezintă un sistem foarte complex. Costurile sunt la nivelul unui instrument complex și implică un sistem descentralizat. Strategia utilizată în crearea componentei Euclid la sol va fi discutată cu accent pe soluția tehnică adoptată.

Persoană de contact: Dr. Lucia A. Popa (ISS) <lpopa[at]spacescience[dot]ro>

 

Săptămâna Ştiinței la București, ediția 2017

Începând de azi, 29 septembrie 2017, la București vor avea loc mai multe evenimente de popularizare a știintei către publicul larg, precum:

  • Sci+Fi Fest la Biblioteca Națională a României din București, 30 septembrie (de la orele 17:00) – 1 octombrie (de la orele 11:00).

Alături de cercetătorii de la Institutul de Științe Spațiale se vor putea face observații astronomice diurne și nocturne cu ajutorul unui telescop și se vor afla mai multe despre proiectele de cercetare științifică, proiectare și dezvoltare de tehnologii spațiale, cu prezentarea în detaliu a două experimente internaționale de anvergură în domeniul fizicii energiilor înalte și astrofizicii: Observatorul Pierre Auger (Argentina) și ALICE-LHC-CERN (Elveția).

Aceste evenimente vin în scopul creșterii gradului de conștientizare a Știintei și Tehnologiei, cu aplicație în variate domenii de Cercetare – Dezvoltare și Inovare, unde cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, alături de alți colegi cercetători români din variate domenii de activitate, vor impărtăsi contribuțiile lor zilnice cu cetățenii de rând, de la mic la mare, dar mai cu seamă în rândul tinerilor, “generația de azi, viitorul de mâine”.