JWST Master Class: un workshop local în România

Organizatori:

Laurențiu Caramete, Bogdan Dumitru și Răzvan Balașov de la Institutul de Științe Spațiale (ISS)

Marco Sirianni și Tim Rawle de la  Agenția Spațială Europeană (ESA)

Data: 17-18 februarie 2020

Locație: Institutul de Științe Spațiale, Măgurele

Abstract:

Lansarea telescopului spațial James Webb (en. James Webb Space Telescope – JWST) și, de asemenea, deschiderea procesului de submitere a propunerilor științifice (Cycle1 GO) vor începe curând. Pentru acest eveniment, ISS in colaborare cu ESA pregătește un workshop în România pentru instruirea comunitatea științifică. Instruirea constă în dezvoltarea abilităților necesare pentru folosirea uneltelor misiunii spațiale (APT și ETC, unelte cu grad de complexitate ridicat) și pentru a stimula propuneri de idei.

Pe durata acestui workshop local, participanții vor fi familiarizați cu statutul misiunii JSWT și cu instrumentele științifice de la bord (NIRCam, NIRSpec, NIRISS și MIRI). În plus, vor fi prezentate și discutate atât uneltele disponibile pentru propuneri, cât și modurile științifice de observare.

Participarea se face pe baza înregistrării (Formular de inregistrare – Clic aici). Nu există nici o taxă de participare. Vă rugăm să utilizați formularul de mai jos și să furnizați câteva informații despre interesele și întrebările dvs. științifice. Data limită pentru înregistrare este 13 ianuarie 2020.

Aniversarea a 20 de ani de la înființarea Observatorului Pierre Auger

Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas
Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas

Observatorul Pierre Auger sărbătorește anul acesta aniversarea a 20 de ani de la înființare. Ceremonia oficială, târgul de știință și simpozionul științific au loc în Malargüe (Provincia Mendoza, Argentina), în perioada 14-16 Noiembrie 2019, la sediul Observatorului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare detector de radiații cosmice din lume, acoperind o suprafață de 3000 km2. Experimentul este operat de o colaborare internațională cu peste 400 de cercetători din 17 țări (printre care și România din anul 2014, reprezentată în prezent de IFIN-HH și ISS). Scopul Observatorului constă în studiul celor mai energetice particule cosmice cu energii de până la (și peste) 1020 eV. Datele obținute în cadrul Observatorului Auger au contribuit la avansarea înțelegerii fenomenelor fizicii energiilor înalte asociate cu cele mai violente procese din Univers. Au fost realizate descoperiri importante în diferite domenii științifice, însa cu toate acestea sursele particulelor cu energii ultra-înalte nu au fost identificate înca. În plus, proprietățile producției de multiparticule sunt studiate la energii care nu pot fi obținute la acceleratoarele de particule de la sol, căutând astfel noi sau neașteptate schimbări în interacțiile hadronice. Prezenta îmbunătățire a Observatorului Pierre Auger, AugerPrime, va ajuta la găsirea unor răspunsuri la întrebările neelucidate și va facilita accesul la o imagine unică și consecventă a înțelegerii Universului.

Mai multe informații despre eveniment aici.

Cu mic, cu mare, mai aproape de știință la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2019

Cele mai strălucite idei ale cercetătorilor români vor fi aduse mai aproape de publicul de toate vârstele vineri, 27 septembrie 2019 (între orele 17:00 şi 22:00), și sâmbătă, 28 septembrie 2019 (între orele 12:00 şi 20:00) la Noaptea Cercetătorilor 2019, un eveniment care va avea loc în Parcul Lumea Copiilor (intrarea dinspre Palatul Copiilor) din București, dar și în alte 25 de orașe din România.

Știința și tehnologia vor coborî în stradă unde vor răspunde la întrebări inedite pentru cei mici și cei mari deopotrivă, precum: Cum putem observa razele cosmice care străbat permanent planeta? Există cutremure pe alte planete din sistemul nostru solar? Cum pot fi detectate emoțiile faciale în timp real? Cum este să locuiești și să lucrezi pe Stația Spațială Internațională? Cum poate fuziona arta cu știința? Cum sunt vânate eclipsele pe tot globul de astronomii amatori? În ce constă securitatea cibernetică sau liftul cosmic?

Noaptea Cercetătorilor promite publicului două zile pline de experimente interactive și demonstrații oferite de institutele de cercetare și de către invitați, în care se vor dezvălui misterele naturii și a modului de funcționare a lucrurilor ce ne înconjoară, fie ele din domeniul tehnologiei sau nu.

Cercetătorii își vor pune creativitatea la bătaie și vor demonstra că știința este accesibilă oricui prin experimente amuzante și inedite ce vor aduce mai aproape de inimile vizitatorilor științe complexe precum chimia, fizica, matematica și nu numai. Printre câteva dintre aceste experiențe unice se vor număra și: crearea de jeleuri jucăușe (asemănătoare celebrului slime), prin reacția dintre ionii divalenți de calciu și alginatul de sodiu; înțelegerea procesului de funcționare a unei lămpi de lavă, dar și demonstrarea modului în care poți străpunge un balon cu o țepușă fără a-l sparge.

Și pentru că domeniul programării este și el unul foarte popular printre adulți, organizatorii evenimentului vor demonstra că acesta este accesibil chiar și celor mici prin oferirea de lecții demonstrative de programare pentru copiii cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani în cadrul cărora se va explica ce presupune crearea unui joc pentru PC, Playstation sau mobil și cum este să faci parte din echipa de dezvoltare a unei astfel de aplicații.

Pasionații domeniului protecției mediului vor fi și ei în centrul atenției aflând direct de la fundațiile de specialitate mai multe detalii despre cum se poate restabili echilibrul om-natură din ecosistemul urban, detalii despre cum poate fi împărtășită dragostea de natură și cum se poate conștientiza mai puternic rolul omului în protejarea animalelor sălbatice, precum și mai multe informații despre modalitățile de educare a publicului larg privind modul corect de acționare atunci când sunt găsite animale sălbatice aflate în nevoie.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” va fi și el pe lista invitaților la eveniment și își va deschide porțile către lumea fascinantă a mediilor naturale unde vizitatorii vor porni într-o călătorie prin numeroase habitate naturale din țară și din lume cu fauna lor caracteristică între orele 17:00 și 21:00.

Noaptea Cercetătorilor Europeni se înscrie în seria acțiunilor Marie Skłodowska-Curie și este un eveniment organizat în fiecare an începând din 2005 ce a atras până acum peste 1.5 milioane de vizitatori. Evenimentul oferă oamenilor de ştiinţă şansa de a intra în directă legătură cu publicul, iar vizitatorilor ocazia de a descoperi universul ştiinţei şi oamenii din spatele experimentelor.

Ne vedem la Noaptea Cercetătorilor Europeni 2019! Intrarea este liberă.

Roll_upNCE2019

Organizatori, Parteneri, Invitați:

Facultatea de Fizică, Universitatea din București (FF-UB)

Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE2000)

Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP)

Institutul National de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFM)

Institutul National de Cercetare și Dezvoltare pentru pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR)

Institutul National de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH)

Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP)

Institutul de Știinte Spațiale (ISS)

Institutul de Fizică Atomică (IFA)

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Radio România Cultural (RRC)

Știință & Tehnică (S&T)

Centrul de informare Europe Direct (CIED) Bucureşti

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie – Program de burse pentru cercetare

CRESTEM – FIRST LEGO League

RobotAcademy

Universitatea Copiilor (UNICO)

INFLPR OSA Student Chapter

SPIE Student Chapter Institute for Atomic Physics

ARMAE Asociația Română de Meteorologie Aplicată și Educație

INCAS Institutul Național de Cercetări Aerospatiale „Elie Carafoli”

 

 

PERSPECTRUM: Fuziunea artistică a Cosmosului cu Cuanta – o instalație audio-vizuală

Artisul Cătălin Crețu (UNMB) în discuție cu publicul

ISS a fost prezent și la cea de-a 4-a ediție a Festivalului Science Fiction Fest, organizat de echipa revistei Știință&Tehnică în data de 14 septembrie 2019 la ParkLake Shopping Center București.

Instalația PERSPECTRUM, o fuziune între Artă si Știință, a atras zeci de vizitatori interesați să audă sunetul cosmic de la jerbele atmosferice de raze cosmice și să vadă proiecția unei imagini tiparită prin litografiere 3D la dimensiunea unui vârf de ac printr-un microscop laser.

Trei institute s-au acordat armonic cu conceptul instalației, căutând împreună căi artistic-științifice de dezvoltare a modelului “de la micro la macro cosmos” aplicat gândirii muzicale. La CETAL – Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser s-a dezvoltat un mod original de proiecție vizuală a unei imagini a interiorității obiectului sonor în tandem cu proiecția unidirecțională a sunetului, la ISS – Institutul de Științe Spațiale s-au aprofundat modalități teoretice de extragere ale urmelor unor fragmente de reziduu rezultate în urma dezintegrării particulelor de raze cosmice în atmosfera Pământului și de implementare ale acestora în ipostaze sonore, la Centrul de Muzică electroacustică și Multimedia al UNMB – Universitătii Naționale de Muzică București s-a coagulat demersul de sono-vizualizare a muzicii pe baze științifice.

Proiectul a fost realizat în februarie 2019 și sponsorizat de Fundația9 – partener fondator BRD Groupe Société Générale – și co-produs de Rezidența BRD Scena9.

Galerie Foto:

Echipa proiectului PERSPECTRUM, cercetătorii (de la stânga la dreapta) Cătălin Crețu (UNMB), Gina Isar (ISS) și Marian Zamfirescu (CETAL)
Echipa proiectului, cercetătorii (de la stânga la dreapta) Cătălin Crețu (UNMB), Gina Isar (ISS) și Marian Zamfirescu (CETAL)
Corina Negrea (RRC) preluând impresiile elevilor
Generația viitorului antrenându-se pentru următorul eveniment: Noaptea Cercetătorilor Europeni, 27 septembrie, Parcul Tineretului, București

Seminar despre „Universul ultra energetic: radiații cosmice de energie ultra-înaltă, galaxii cu nucleu activ și explozii de radiații gama”

Hercules A (o galaxie cu nucleu activ). Imagine obținută în lumina vizibilă cu Telescopul Hubble suprapusă peste o imagine obtinută în domeniul radio cu VLA (Very Large Array)

Invitat: Dr. Athina Meli, Universitatea Liège, Belgia și Institutul pentru Educație și Cercetare din Atena, Grecia

Când: 23 mai 2018, de la 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

În Universul nostru se petrece o diversitate de fenomene de energie foarte înaltă. Dezvoltarea din ultimii ani a instrumentelor de observare a fenomenelor din Univers, în tandem cu simulările numerice pe calculator, ne-a lărgit profund orizontul de ințelegere a modului în care se produc aceste fenomene, folosind, pe de o parte, datele obervaționale obținute în tot domeniul spectral al radiației electromagnetice, pornind de la undele radio si ajungând pâna la radiațiile gama de energie foarte înalta, și utilizând, pe de altă parte, datele obținute din detectarea radiațiilor cosmice de energie înalta. Aceste radiații cosmice pot dezvălui o multitudine de informații privind producerea celor mai energetice fenomene din Univers. Accelerarea particulelor (sau a radiațiilor cosmice) se consideră că se produce (i) în exploziile cataclismice a anumitor tipuri de stele, asociate cu exploziile de radiații gama, și (ii) în jeturile relativiste asociate cu nucleul galaxiilor active. Accelerarea radiațiilor cosmice și emisia de radiații electromagnetice de energie foarte înalta (e.g., radiații X, gama) se produc, în general, în plasma relativistă superalfvenică și în jeturi de plasmă, acestea acționând ca niște acceleratoare cosmice. În acest seminar, voi prezinta o trecere în revistă a proceselor fizice asociate cu aceste acceleratoare cosmice și voi discuta despre mecanismele responsabile pentru producerea radiațiilor cosmice și emisia de radiație electromagnetică de energie foarte înaltă.

Persoană de contact: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

Curs Intensiv despre: Metode numerice pentru procese cinetice în fizica plasmei

Simulări numerice de particule-în-celulă pentru un jet relativist alcătuit din plasmă compusă din electroni și protoni. Credit: Nishikawa et al., Galaxies, 5(4), 58, 2017.

Instructor: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama, Huntsville, SUA

Când: 21-25 mai 2018. Orele de curs:

Lu: 2pm-4pm;
 Ma: 10am-12am and 2pm-4pm; Mie: 2pm-4pm;
 Joi: 10am-12am and 2pm-4pm; Vin: 10am-12am

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Acest curs îsi propune să furnizeze studenților/cercetătorilor concepte de bază privind simulările computaționale folosind un cod numeric de tipul particule-în-celulă (PIC), pentru a putea înțelege procesele cinetice (la nivel microscopic) în plasma. Metoda PIC este, principial, corectă și poate explica o plajă largă de efecte în plasmă. În zilele noastre, puterea clusterelor de calculatoare este suficient de mare pentru a efectua simulări rezonabile tridimensionale (3D) pentru dinamica plasmei. Cursul va acoperi conceptele fundamentale folosite în simulări utilizând coduri 3D electromagnetice pentru aplicații la jeturile relativiste. Plecând de la o scurtă prezentare a fizicii plasmei, matematica si fizica din spatele algoritmilor folosiți în codurile numerice vor fi prezentate. Vom explora modul în care simulările PIC descriu comportarea plasmei în regim neliniar. Câteva exemple privind modul în care se execută codurile PIC vor fi prezentate.

Cuprins:

  1. Fizica plasmei pe calculator (descriere generală)
  2. Simulari cinetice a plasmei (instabilități nefizice, aproximări în analiza neliniară, 
comportarea plasmei, weighting liniar, efecte nefizice)
  3. Cum functionează metoda PIC (dispersie n plasma rece, funcția de dispersie a plasmei)
  4. Coduri electrostatice (cantităti în grid, încălzirea prin impulsuri)
  5. Coduri electromagnetice (oscilații hibride, plasma caldă și nemagnetizată)
  6. Metoda de diferente finite Maxwell într-un grid Yee: algoritmul leapfrog
  7. Deplasarea particulelor în grid: algoritmul lui Boris
  8. Metoda de depozitare a particulelor în grid și conservarea sarcinii
  9. Condiții la limită (pentru particule și câmpuri)
  10. Simulări pentru plasma din astrofizică
  11. Rezultate recente: (1) Instabilitatea Weibel în jeturi relativiste și (2) Reconexiune magnetică

Referință: “Plasma Physics via Computer Simulation (Series in Plasma Physics)”, C.K. Birdsall & A.B. Langdon; Programele din carte sunt scrise în Fortran

Cunostințe necesare: Fizica elementară (nivel de licență)

Înscriere: Pentru a participa la curs, vă rugam să trimiteți un email adresat Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience.ro>, menționând numele dumneavoastră, statutul (e.g., student, cercetator) și afilierea, nu mai târziu de 15 mai 2018.

Lista participanti

 

Galerie foto:

Seminar ISS despre: Reconexiune și strălucirile asociate în jeturile relativiste care conțin câmpuri magnetice elicoidale cu simulări de particule-în-celulă

Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama în Huntsville, SUA

Invitat: Dr. Ken-Ichi Nishikawa, Universitatea din Alabama în Huntsville, SUA

Când: 21 mai 2018, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

Descoperirea de către Advanced LIGO/Virgo a undelor gravitaționale provenite de la ciocnirea a doua stele neutronice binare, GW170817, a declanșat efectuarea de observații în domeniul undelor electromagnetice, fapt care a deschis așa-numita eră a astronomiei multi-mesageri. Aceste observații în multiple frecvențe ne-au furnizat informații privind procesele de generare a undelor gravitaționale și a jeturilor relativiste/ejecta produse ca urmare a ciocnirii celor două stele neutronice, precum și a radiației emise prin procesele de interacțiune dintre jeturile relativiste/ejecta și mediul interstelar. Investigarea acestor fenomene necesită un studiu teoretic și computațional intensiv și sistematic în combinație cu diferite observații astronomice. În studiul jeturilor relativiste, una dintre cele mai importante teme o constituie analiza interacției dintre aceste jeturi și mediul interstelar, la nivel microscopic. Am studiat, separat, evoluția jeturilor relativiste alcătuite din (i) plasma de electroni-protoni și din (ii) plasma de electroni-pozitoni, care conțin câmpuri magnetice elicoidale, concentrându-ne pe modul în care acestea interacționează cu mediul ambiant. Am efectuat simulări globale de particule-în-celulă a jeturilor care conțin câmpuri magnetice elicoidale pentru a examina modul în care aceste câmpuri afectează producerea instabilităților în plasmă la nivel microsopic (cum ar fi: instabilitatea Weibel, instabilitatea cinetică Kelvin-Helmholtz și instabilitatea Mushroom), atunci când se simulează un jet cu o rază mult mai mare decât în cazurile precedent studiate. Anterior, în simulările noastre cu raza mică, tipurile de instabilități cinetice menționate mai sus au fost suprimate și noi tipuri de instabilități au fost produse. Pentru jetul de electroni-protoni, o instabilitate de tipul recolimare se produce aproape de centrul jetului. Pentru jetul de electroni-pozitroni, un amestec de instabilități se produc și electronii din jet sunt accelerați. În acest seminar, o să prezint rezultatele obținute pentru spectrele sintetice calculate direct din simulări, folosind un sistem de simulare larg pentru jeturi care conțin câmpuri magnetice elicoidale. Aceste spectre pot fi apoi comparate cu cele obținute prin observarea exploziilor de radiații gama. De asemenea, voi prezenta posibile mecanisme de producere a strălucirilor în domeniul razelor X datorită reconexiunii magnetice, strălucirii asociate cu obiectele în care se produc exploziile de radiații gama.

Persoană de contact: Dr. Ioana Dutan <idutan[at]spacescience[dot]ro>

„Școala Altfel” la ISS, Ediția 2018

In săptămâna 26-30 Martie, 2018, a avut loc „Școala Altfel” la ISS, timp în care zilnic o echipă de tineri cercetători entuziaști i-au fașcinat pe vizitatori cu noțiuni științifice fundamentale, mini experimente și explorări spațiale, chiar și într-un mediu foarte atractiv de realitate virtuală. Peste 400 de elevi de la clasele pregătitoare, primare și gimnaziale, insoțiți de profesori și părinți, veniți din Măgurele, București și Ploiești, ne-au trecut pragul în laboratoarele noastre în cadrul Programului Național “Școala Altfel: să știi mai multe, să fii mai bun”.

Elevii au putut deveni așadar exploratori spațiali pentru o zi, aflând câte puțin din tainele activităților de cercetare desfășurate la Institutul de Știinte Spațiale (ISS) din Măgurele. Astfel, cei mici au descoperit noțiuni noi despre fizică în general, iar cei mai mari și-au aprofundand unele cunoștințe dobândite deja la clasă sau acasă despre evoluția și structura Universului, a Sistemului Solar, a unei Găuri Negre sau a materiei în general.

Programul de vizită oferit la ISS a fost unul variat, atractiv și adaptat la audiență cu prezentări interactive, discuții libere, mici experimente pentru observarea spre exemplu a fenomenelor care au loc în urma interacțiilor dintre Soare și Pământ, a urmelor de ionizare lăsate de particulele cosmice dezvoltate în atmosferă, precum și alte observații variate prin ocularul microscopului la emulsii nucleare, prin ocularul telescopului la Soare și prin ochelari de realitate virtuală la Sistemul Solar și Univers.

Persoană de contact, Dr. fiz. Gina Isar <isar [at] spacescience [dot] ro >

Galerie foto

 

 

 

 

Seminar despre „Componenta de știință la sol a misiunii Euclid. Cum se obțin rezultate științifice din date de telemetrie spațială”

Artist’s impression of the Euclid spacecraft. Credit: ESA/C. Carreau

Invitat: Dr. Andrea Zacchei, Observatorul Astronomic din Trieste

Când: 22 noiembrie 2017, orele 11:00

Unde: Institutul de Știinte Spațiale – ISS (Auditorium)

Abstract:

Organizarea, dezvoltarea și operarea componentei de știință la sol pentru o misiune spațială reprezintă un sistem foarte complex. Costurile sunt la nivelul unui instrument complex și implică un sistem descentralizat. Strategia utilizată în crearea componentei Euclid la sol va fi discutată cu accent pe soluția tehnică adoptată.

Persoană de contact: Dr. Lucia A. Popa (ISS) <lpopa[at]spacescience[dot]ro>

 

Săptămâna Ştiinței la București, ediția 2017

Începând de azi, 29 septembrie 2017, la București vor avea loc mai multe evenimente de popularizare a știintei către publicul larg, precum:

  • Sci+Fi Fest la Biblioteca Națională a României din București, 30 septembrie (de la orele 17:00) – 1 octombrie (de la orele 11:00).

Alături de cercetătorii de la Institutul de Științe Spațiale se vor putea face observații astronomice diurne și nocturne cu ajutorul unui telescop și se vor afla mai multe despre proiectele de cercetare științifică, proiectare și dezvoltare de tehnologii spațiale, cu prezentarea în detaliu a două experimente internaționale de anvergură în domeniul fizicii energiilor înalte și astrofizicii: Observatorul Pierre Auger (Argentina) și ALICE-LHC-CERN (Elveția).

Aceste evenimente vin în scopul creșterii gradului de conștientizare a Știintei și Tehnologiei, cu aplicație în variate domenii de Cercetare – Dezvoltare și Inovare, unde cercetători de la Institutul de Științe Spațiale, alături de alți colegi cercetători români din variate domenii de activitate, vor impărtăsi contribuțiile lor zilnice cu cetățenii de rând, de la mic la mare, dar mai cu seamă în rândul tinerilor, “generația de azi, viitorul de mâine”.