Colaboratori români ai Observatorului Pierre Auger operează integral de la ISS detectorii Auger

Cercetători români la activități operaționale Auger de la ISS

În perioada 9-26 August, 2020, cercetători români, membri ai colaborării Pierre Auger, din cadrul a doua institute de pe platforma de Fizică de la Măgurele, Dr. Paula-Gina Isar în colaborare cu studentul MSc. Dragoș Hîrnea de la ISS-Filială INFLPR și Dr. Alexandru Gherghel-Lascu, respectiv Dr. Denis-Iulian Stanca de la IHIN-HH, au preluat integral în cadrul unei ture operaționale Auger – în premieră în România, de la ISS – operațiile de control și monitorizare de la distanță a telescoapelor de fluorescență si a detectorilor lidar, o parte esențială a experimetului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmce din lume, care studiază efectele atmosferice si proprietățile fizice ale celor mai energetice particule elementare de origine cosmică, cu energii de până la 1020 eV.

Misiunea colaborării internaționale Pierre Auger, la care participă peste 500 de cercetători din întreaga lume, printre care și cercetători români de la două institute naționale de cercetare de pe Platforma de Fizică de la Măgurele (Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” – IFIN-HH și Institutul de Științe Spațiale – Filială INFLPR) și de la Universitatea Politehnica București, este de a desluși originea, sursele și proprietățile fizice ale particulelor cosmice care penetrează atmosfera Pământului. Acestea dezvoltă jerbe de particule secundare, cele mai energetice distribuindu-se pe suprafața solului pe zeci de kilometri pătrați.

Pentru a măsura astfel de evenimente foarte rare, ale căror energii sunt printre cele mai mari observate vreodată (peste 1018 eV), a fost construit experimentul Pierre Auger în pampasul Argentinian, lânga orașul Malargüe. Experimentul acoperă o suprafață de peste 3000 km2 cu detectori superhibrizi, precum: detectori Cerenkov cu apă pentru măsurarea particulelor secundare care ajung la sol, telescoape optice pentru observarea luminii UV generată în atmosferă, detectori lidar pentru monitorizarea atmosferei și antene radio pentru înregistrarea undelor radio. În timp ce detectorii Cerenkov și antenele radio lucrează continuu și automat 24 din 24 de ore, telescoapele optice sunt operate numai pe timp de noapte și fără lună plină.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, cât și celor din alte state membre Auger. Centrul regional de la ISS este functional din 2019, fiind complet echipat si avizat conform standardelor Auger cu aparatură modernă hardware și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional (ISS) Auger

Galerie foto:

Centrul de remote control Auger de la ISS
De la stânga la dreapta: MSc. Dragoș Hîrnea, Dr. Paula-Gina Isar, Dr. Denis-Iulian Stanca, Dr. Alexandru Gherghel-Lascu

Misiunea ESA/Euclid: Un alt pas către lansare

Satelitul Euclid. Credit foto: Airbus

Misiunea ESA/Euclid a atins un nou obiectiv. Cele două instrumente ale sale, NISP (Near Infrared Spectrometer and Photometer) și VIS (Visible Imager), au fost complet realizate, testate și livrate de compania Airbus Defence and Space în Toulouse (Franța), unde sunt în prezent integrate cu telescopul, pentru a definitiva configurația misiunii.

Utilizând studiul complementar al undelor gravitaționale primordiale (care măsoară distorsiuni ale imaginii galaxiilor datorate distribuției materiei din Univers) și a oscilațiilor acustice ale barionilor (care determina gradul de clasterizare a galaxiilor), Euclid va realiza imagini 3D ale evoluției componentelor materiei întunecate și a energiei întunecate. Acestea vor permite estimarea expansiunii accelerate a Universului cu o acuratețe fără precedent.

Euclid este o misiune de Astronomie și Astrofizică de clasă medie a Agenției Spațiale Europene (ESA).

Institutul de Științe Spațiale (ISS), sub egida Agenției Spațiale Române (ROSA), participă la Misiunea Euclid încă din faza de selecție de către ESA (2007), dezvoltând metode de analiză și interpretare științifică a datelor experimentale.

Comunicatul de presă al ESA în limba engleză este disponibil aici.

Mai multe detalii pentru fiecare instrument în parte sunt disponibile aici.

Persoană de contact (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Instrumentul NISP. Credit foto: ESA
Una din componentele CCD ale instrumentului VIS. Credit foto: ESA

„Noaptea Cercetătorilor” – Ediția 2020

În data de 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza “Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”.

Evenimentul își propune să arate publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este știința si tehnologia înca din școală, prin intermediul a unor variate activități multidisciplinare, precum observații astronomice, experimente interactive, jocuri creative, seminarii și conferințe, dar nu numai!

Evenimentul este organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – în calitate de coordonator al unui Consorțiu academic național format din opt Universități și șapte Institute de Cercetare, precum: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), Universitatea din Craiova (UCV), Universitatea din București (UB), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), Universitatea Maritimă din Constanța (CMU),  Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și  Radiației, Măgurele (INFLPR),  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului,  Măgurele (INCDFP),  Institutul de Fizică Atomică, Măgurele (IFA),  Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor,  Măgurele (INCDFM),  Institutul de Științe Spațiale, Măgurele (ISS), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică,  Măgurele (INOE 2000) și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”,  Măgurele (IFIN-HH).

Pe lângă activitățile desfășurate la București, alături de celelalte institute de cercetare de pe Platforma de Fizică de la Măgurele, Institutul de Științe Spațiale (ISS) contribuie anul acesta și la extinderea ariei de diseminare a evenimentului “Noaptea Cercetătorilor” cu ajutorul a cinci noi colaboratori pasionați de educația STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică), care ni s-au alăturat în proiect din învățământ și domeniul Astronomiei, precum: Asociația “Ucenicul Astronom” (Miercurea Ciuc), Asociația “Astroclub Meridian 0” (Oradea), Colegiul Național “Ion Luca Caragiale” (Ploiești), Colegiul Național “Barbu Știrbei” (Călărași), Școala Gimnazială “Zaharia Stancu” și Liceul Tehnologic “Virgil Madgearu” (Roșiorii de Vede).

Activitatea la nivel de proiect se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014 – 2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.

În funcție de situația crizei sanitare cu covid-19 în perioada de desfăsurare a evenimentului, activitatea va avea loc în condiții normale, restrânse sau online.

Persoană de contact (ISS): Paula Gina Isar <isar[at]spacescience[dot]ro>

Afiș cu sigle Colaboratori ISS și Parteneri media:

 

JWST Master Class: varianta locală la ISS, România

Organizatori:

Laurențiu Caramete, Bogdan Dumitru și Răzvan Balașov de la Institutul de Științe Spațiale (ISS)

Marco Sirianni și Tim Rawle de la  Agenția Spațială Europeană (ESA)

Data: 17-18 februarie 2020

Locație: Institutul de Științe Spațiale, Măgurele

Abstract:

Lansarea telescopului spațial James Webb (en. James Webb Space Telescope – JWST) și, de asemenea, deschiderea procesului de submitere a propunerilor științifice (Cycle1 GO) vor începe curând. Pentru acest eveniment, ISS in colaborare cu ESA pregătește un workshop în România pentru instruirea comunitatea științifică. Instruirea constă în dezvoltarea abilităților necesare pentru folosirea uneltelor misiunii spațiale (APT și ETC, unelte cu grad de complexitate ridicat) și pentru a stimula propuneri de idei.

Pe durata acestui workshop local, participanții vor fi familiarizați cu statutul misiunii JSWT și cu instrumentele științifice de la bord (NIRCam, NIRSpec, NIRISS și MIRI). În plus, vor fi prezentate și discutate atât uneltele disponibile pentru propuneri, cât și modurile științifice de observare.

Participarea se face pe baza înregistrării (Formular de inregistrare – Clic aici). Nu există nici o taxă de participare. Întregul workshop se va desfăsura în limba engleză. Vă rugăm să utilizați formularul de mai jos și să furnizați câteva informații despre interesele și întrebările dvs. științifice. Data limită pentru înregistrare este 28 ianuarie 2020.

 

În cazul în care data limită de înscriere a fost depășită vă puteți înregistra la mailul bogdan[dot]dumitru[at]spacescience[dot]ro.

Aniversarea a 20 de ani de la înființarea Observatorului Pierre Auger

Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas
Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas

Observatorul Pierre Auger sărbătorește anul acesta aniversarea a 20 de ani de la înființare. Ceremonia oficială, târgul de știință și simpozionul științific au loc în Malargüe (Provincia Mendoza, Argentina), în perioada 14-16 Noiembrie 2019, la sediul Observatorului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare detector de radiații cosmice din lume, acoperind o suprafață de 3000 km2. Experimentul este operat de o colaborare internațională cu peste 400 de cercetători din 17 țări (printre care și România din anul 2014, reprezentată în prezent de IFIN-HH și ISS). Scopul Observatorului constă în studiul celor mai energetice particule cosmice cu energii de până la (și peste) 1020 eV. Datele obținute în cadrul Observatorului Auger au contribuit la avansarea înțelegerii fenomenelor fizicii energiilor înalte asociate cu cele mai violente procese din Univers. Au fost realizate descoperiri importante în diferite domenii științifice, însa cu toate acestea sursele particulelor cu energii ultra-înalte nu au fost identificate înca. În plus, proprietățile producției de multiparticule sunt studiate la energii care nu pot fi obținute la acceleratoarele de particule de la sol, căutând astfel noi sau neașteptate schimbări în interacțiile hadronice. Prezenta îmbunătățire a Observatorului Pierre Auger, AugerPrime, va ajuta la găsirea unor răspunsuri la întrebările neelucidate și va facilita accesul la o imagine unică și consecventă a înțelegerii Universului.

Mai multe informații despre eveniment aici.

În premieră în România!

Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale și Observatorul Pierre Auger din emisfera sudică.
Ilustrație a distanței dintre Institutul de Științe Spațiale din Măgurele, România, și Observatorul Pierre Auger din Malargüe, Argentina.

Azi sunt două săptămâni de când o echipă de cercetători de la ISS (dr. Gina Isar – cercetător științific II și Dragoș Hîrnea – masterand, asistent de cercetare) operează și monitorizează în timp real, în premieră în România, la o distanță foarte mare de cca. 13.000 km, telescoapele optice și LIDAR ale Observatorului Pierre Auger.

Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmice din lume, ce se întinde pe o suprafață de 3000 km2 în pampasul Argentinian. După 15 ani de funcționare, experimentul super-hibrid se află în faza de upgrade pentru îmbunătățirea detectorilor și sporirea statisticii evenimentelor măsurate cu energii peste 1019 eV (energii care nu pot fi obținute la cel mai mare accelerator de particule LHC de la CERN).

România a devenit țară membră a colaborării internaționale Pierre Auger în 2014, și o opțiune pe harta punctelor de comandă și control remote a Observatorului din 2019, alături de alte 9 state membre Auger din Europa și America.

Avantajele operarii remote a telescoapelor Auger, care funcționează numai noaptea, constau în: costuri reduse de deplasare, timp de lucru redus prin împărțirea programului cu un alt grup remote sau on-site la Observator (diferența de fus orar în România este de 6 ore cu plus față de Argentina), vizite de lucru inter-instituționale în rândul colaboratorilor Auger.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, din IFIN-HH și UPB, cât și celor din alte state membre Auger. Nu în ultimul rând, centrul este de mare inters în randul tinerilor pentru educație, precum o grupă de studenți de la UPB care ne-au trecut deja pragul. Centrul regional ISS este complet echipat modern atât hardware cât și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Mai multe despre Auger aici: www.auger.org, https://www2.spacescience.ro/?p=2879

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional Auger

Galerie foto:

Participarea Institutului de Științe Spațiale la misiunea spațială LISA

Ilustrație al unui satelit al misiunii LISA. © AEI/MM/exozet; GW simulation: NASA/C. Henze

În perioda 29 – 30 Ianuarie 2018, în cadrul conferinței “LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities”, desfăsurată la Institutul Max-Planck de Fizică Gravitațională (Institutul Albert Einstein) din Hanovra, Germania, Institutul de Științe Spațiale a fost reprezentat de către Dr. Ion Sorin ZGURĂ, Director al Institutului de Științe Spațiale, Dr. Laurențiu Ioan CARAMETE, conducător al Laboratorului de Cosmologie și Fizica Astroparticulelor și Dr. Eugeniu Mihnea POPESCU, conducător al Laboratorul de Astrofizică, Fizica Energiilor Înalte și Tehnologii Avansate. În cadrul întâlnirii a fost prezentat stadiul viitoarei misiuni spațiale LISA, misiune de tip L (Large) a Agenției Spațiale Europene, precum și perspectivele contribuției fiecărei parți angajate în colaborare.

LISA (Laser Interferometer Space Antenna) va fi primul observator spațial de unde gravitaționale alcătuit din 3 sateliți uniți prin interferometre laser, asezați în formă triunghiulară, la distanțe de 2.5 milioane de kilometri, care vor urma Pămantul în orbita sa în jurul Soarelui pentru un studiu aprofundat al Universului Gravitațional. Sateliții vor avea caracteristici similare misiunii LISA Pathfinder, care a zburat cu succes în Decembrie 2015 și a testat pentru un an cele mai importante componente tehnice.

Institutul de Științe Spațiale va contribui la misiunea LISA cu sistemul CAS (Constellation Acquisition Sensor), care va avea rolul de verificare a alinierii celor 3 sateliți, asigurând achiziția semnalului laser pe detectorii interferometrici. Împreuna cu sistemul STR (Coarse Star Tracker), CAS va asigura vizualizarea semnalului laser în timpul manevrelor de scanare. Această contribuție este pe deplin susținută de către Agenția Spațială Română (prin programele “Romanian Incentive Scheme”, PRODEX și programe naționale) și se încadrează excelent în strategia instituțională, cât și în strategia națională de cercetare-dezvoltare a României.

La cererea expresă a consorțiului LISA, Agenția Spațială Română (ROSA) a desemnat în calitate de reprezentant în cadrul “LISA National Agency Board” (organism ce cuprinde reprezentanți de la fiecare agenție spațială natională din consorțiu) pe domnul Dr. Marius-Ioan Piso, Președinte și CEO al ROSA, recunoscut de comunitatea științifică ca fiind unul dintre inițiatorii principali ai cercetărilor de radiație gravitațională începând cu anii ’80. De asemenea, Dr. Ion Sorin ZGURĂ, Director al Institutului de Științe Spațiale, a fost numit delegat în cadrul “LISA National Agency Board”.

Misiunea LISA este propusă de un consorțiu internațional format din cercetători din Germania, Italia, Franța, Elveția, Marea Britanie, Spania, Danemarca, Olanda, România, Belgia, Portugalia, Suedia, Ungaria și Statele Unite ale Americii. Lansarea este preconizată pentru 2034, cu o durată de 4 ani, însa misiunea va fi concepută să funcționeze cel puțin 10 ani.

Persoană de contact: Dr. Laurențiu Ioan CARAMETE <lcaramete[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto

Dr. Laurențiu Ioan Caramete (stanga), Dr. Ion Sorin Zgură (dreapta) at „LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities”
Prezentarea contribuției Institutului de Științe Spațiale la “LISA Consortium Meeting – LISA Phase A Activities” sustinută de Dr. Laurențiu Ioan Caramete

 

Academia Atlantykron 2017

S-a dat startul la a 28-a ediție a Academiei de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction Atlantykron.

Singurul eveniment de acest gen din România, si de profil unic în lume, are loc în perioada 28 iulie și 6 august, la Capidava, județul Constanța.

Inedita Academie Atlantykron „Insula Viitorului” organizată în natură, departe de civilizație, pe o insulă de mai puțin de 1 km2, va găzdui anul acesta circa 500 de participanți, lectori, invitați și organizatori din țară şi de peste hotare.

In cadrul unui program complex cu demonstrații științifice şi cursuri de artă sau de comunicare și sport, ISS participă cu ateliere de propriocepție și observații astronomice la telescop.

Mai multe informații despre Academia Atlantykron 2017 pot fi găsite aici.

Galerie foto

 

 

NASA anunță existența unui sistem exoplanetar la 40 ani lumină distanță de Pământ

Ilustrație artistică a sistemului TRAPPIST -1. Sursă NASA.

Pe 22 Februarie 2017, printr-un comunicat de presă, NASA face un anunț istoric în ceea ce privește descoperirea unui sistem exoplanetar, denumit TRAPPIST-1, care găzduiește șapte planete comparabile (ca mărime și compoziție) Pământului; trei dintre ele se află în zona locuibilă cu potențial de a avea apă. Steaua, o pitică rece, aflată la aproximativ 40 de ani lumină față de Pământ, poartă denumirea misiunii TRAPPIST – Transiting Planets and Planetesimals Small Telescopes.

”Un an lumină înseamnă cam nouă trilioane de kilometri. Adică la un miliard mai adaugați încă trei zerouri. În acest moment, noi înca nu putem să percem să parcurgem o astfel de distanță cu capabilitățile noastre umane. Probabil, este necesară o schimbare de paradigmă, o schimbare de percepție, care ne va putea permite, sper într-un viitor foarte apropiat, să vedem cum putem accesa aceste stele”, explică Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Marius-Ioan Piso, într-un interviu acordat la Radio France International (RFI).

Observațiile sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 datează din 2015, când o echipă de astronomi de la Universitatea Liege, din Belgia, au decodificat primele date obținute cu telescopul Liege TRAPPIST-Sud din Chile. Observațiile au continuat prin implicarea mai multor telescoape la sol (TRAPPIST-Nord în Morocco, UK Infrared Telescope – UKIRT în Hawaii, telescoapele William Herschel și Liverpool în La Palma și telescopul Observatorului Astronomic Sud African) și în spațiu (telescopul spațial Spitzer al NASA).

Pentru a intra în detaliu asupra compoziției atmosferei, sau a structurii rocii acelor planete, mai avem înca de acordat probabil zeci de ani de acum incolo”, explică cercetătorul științific, Dr. Gina Isar, într-un interviu acordat la Antena 1 Observator TV.

Confirmarea existenței sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 a fost facută de către NASA (National Aeronautics and Space Administration), prin efectuarea unor observații spațiale îndelungate și mai precise cu telescopul spațial Spitzer. Rezultatele remarcabile obținute au fost publicate recent în revista științifică Nature, care conclud că: “Sistemul TRAPPIST-1 reprezintă o oportunitate unică pentru a caracteriza planete asemănătoare Pământului care orbitează o stea mult mai mică si mai rece decât Soarele” [Gillon, M. et al. Nature, 2017].

Telescoapele TRAPPIST fac parte dintr-un proiect mai larg, denumit SPECULOOS – Search for habitable Planets EClipsing Ultra-cOOl Stars, al cărui obiectiv este să observe mai multe sisteme de acest tip, cu patru telescoape noi în Chile.

Observațiile vor continua, atât la sol cât și în spațiu, cu viitoare telescoape performante.

Mai multe informații despre telescoapele TRAPPIST pot fi găsite aici.

Mai multe informații despre proiectul SPECULOOS pot fi găsite aici.

INA – Program interactiv de analiză statistică a seriilor temporale cu aplicație în studiul fluctuațiilor turbulente din plasma spațială

ina_diagram
Diagrama programului INA și ilustrarea schematică a principalelor funcționalități.

INA (Integrated Nonlinear Analysis) este un produs software interactiv, care permite analiza măsurătorilor satelitare folosind metode neliniare avansate de studiu a turbulenței în plasmele spațiale. Programul INA a fost dezvoltat în cadrul proiectului european FP7-STORM (Solar system plasma Turbulence: Observations, inteRmittency and Multifractals) la care ISS a avut o contribuție semnificativă. Echipa care a dezvoltat INA este formata din Dr. Costel Munteanu (cercetător la Institutul de Științe Spațiale – ISS), Dr. Marius Echim (cercetător senior la ISS și la Institutul Belgian pentru Aeronomie Spațială din Bruxelles) si Dr. Peter Kovacs (cercetător la Institutul de Geologie și Geofizica din Budapesta, Ungaria).

Programul INA este distribuit sub forma unui fișier executabil, care poate fi rulat pe Windows sau Linux, și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul STORM, în urma unei cereri trimise la adresa de email <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>.

Programul este scris în MATLAB (versiunea 2015a), însa poate fi utilizat independent prin instalarea unui compilator MATLAB, care poate fi descărcat gratuit aici. Printr-o interfață grafică intuitivă, INA permite o analiză statistică completă a unei serii temporale, adoptând metode precum: analiza descriptivă, estimarea densității de putere spectrală (PSD), spectrogramă, analiza funcțiilor de densitate a probabilității (PDF) fluctuațiilor, analiza cu metode wavelet, analiza funcțiilor de structură (SF) a fluctuațiilor și analiza multifractală folosind metoda fluctuațiilor ordonate de amplitudine (Rank Ordered Multifractal Analysis – ROMA).

INA este optimizată pentru analiza datelor de câmp magnetic și plasmă transmise de sateliții Venus Express, Cluster și Ulysses, însă dispune de module adecvate citirii și analizei și altor tipuri de date.

Pentru mai multe informații despre INA, dezvoltatorii programului pot fi contactați direct pe email: Dr. Marius Echim <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>, Dr. Costel Munteanu <costelm [at] spacescience [dot] ro>, Dr. Peter Kovacs <kovacs [dot] peter [at] mfgi [dot] hu>.