S-a dat startul la a 28-a ediție a Academiei de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction Atlantykron.
Singurul eveniment de acest gen din România, si de profil unic în lume, are loc în perioada 28 iulie și 6 august, la Capidava, județul Constanța.
Inedita Academie Atlantykron „Insula Viitorului” organizată în natură, departe de civilizație, pe o insulă de mai puțin de 1 km2, va găzdui anul acesta circa 500 de participanți, lectori, invitați și organizatori din țară şi de peste hotare.
In cadrul unui program complex cu demonstrații științifice şi cursuri de artă sau de comunicare și sport, ISS participă cu ateliere de propriocepție și observații astronomice la telescop.
Mai multe informații despre Academia Atlantykron 2017 pot fi găsite aici.
Ilustrație artistică a sistemului TRAPPIST -1. Sursă NASA.
Pe 22 Februarie 2017, printr-un comunicat de presă, NASA face un anunț istoric în ceea ce privește descoperirea unui sistem exoplanetar, denumit TRAPPIST-1, care găzduiește șapte planete comparabile (ca mărime și compoziție) Pământului; trei dintre ele se află în zona locuibilă cu potențial de a avea apă. Steaua, o pitică rece, aflată la aproximativ 40 de ani lumină față de Pământ, poartă denumirea misiunii TRAPPIST – Transiting Planets and Planetesimals Small Telescopes.
”Un an lumină înseamnă cam nouă trilioane de kilometri. Adică la un miliard mai adaugați încă trei zerouri. În acest moment, noi înca nu putem să percem să parcurgem o astfel de distanță cu capabilitățile noastre umane. Probabil, este necesară o schimbare de paradigmă, o schimbare de percepție, care ne va putea permite, sper într-un viitor foarte apropiat, să vedem cum putem accesa aceste stele”, explică Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Marius-Ioan Piso, într-un interviu acordat la Radio France International (RFI).
Observațiile sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 datează din 2015, când o echipă de astronomi de la Universitatea Liege, din Belgia, au decodificat primele date obținute cu telescopul Liege TRAPPIST-Sud din Chile. Observațiile au continuat prin implicarea mai multor telescoape la sol (TRAPPIST-Nord în Morocco, UK Infrared Telescope – UKIRT în Hawaii, telescoapele William Herschel și Liverpool în La Palma și telescopul Observatorului Astronomic Sud African) și în spațiu (telescopul spațial Spitzer al NASA).
“Pentru a intra în detaliu asupra compoziției atmosferei, sau a structurii rocii acelor planete, mai avem înca de acordat probabil zeci de ani de acum incolo”, explică cercetătorul științific, Dr. Gina Isar, într-un interviu acordat la Antena 1 Observator TV.
Confirmarea existenței sistemului exoplanetar TRAPPIST-1 a fost facută de către NASA (National Aeronautics and Space Administration), prin efectuarea unor observații spațiale îndelungate și mai precise cu telescopul spațial Spitzer. Rezultatele remarcabile obținute au fost publicate recent în revista științifică Nature, care conclud că: “Sistemul TRAPPIST-1 reprezintă o oportunitate unică pentru a caracteriza planete asemănătoare Pământului care orbitează o stea mult mai mică si mai rece decât Soarele” [Gillon, M. et al. Nature, 2017].
Telescoapele TRAPPIST fac parte dintr-un proiect mai larg, denumit SPECULOOS – Search for habitable Planets EClipsing Ultra-cOOl Stars, al cărui obiectiv este să observe mai multe sisteme de acest tip, cu patru telescoape noi în Chile.
Observațiile vor continua, atât la sol cât și în spațiu, cu viitoare telescoape performante.
Mai multe informații despre telescoapele TRAPPIST pot fi găsite aici.
Mai multe informații despre proiectul SPECULOOS pot fi găsite aici.
Diagrama programului INA și ilustrarea schematică a principalelor funcționalități.
INA (Integrated Nonlinear Analysis) este un produs software interactiv, care permite analiza măsurătorilor satelitare folosind metode neliniare avansate de studiu a turbulenței în plasmele spațiale. Programul INA a fost dezvoltat în cadrul proiectului european FP7-STORM (Solar system plasma Turbulence: Observations, inteRmittency and Multifractals) la care ISS a avut o contribuție semnificativă. Echipa care a dezvoltat INA este formata din Dr. Costel Munteanu (cercetător la Institutul de Științe Spațiale – ISS), Dr. Marius Echim (cercetător senior la ISS și la Institutul Belgian pentru Aeronomie Spațială din Bruxelles) si Dr. Peter Kovacs (cercetător la Institutul de Geologie și Geofizica din Budapesta, Ungaria).
Programul INA este distribuit sub forma unui fișier executabil, care poate fi rulat pe Windows sau Linux, și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul STORM, în urma unei cereri trimise la adresa de email <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>.
Programul este scris în MATLAB (versiunea 2015a), însa poate fi utilizat independent prin instalarea unui compilator MATLAB, care poate fi descărcat gratuit aici. Printr-o interfață grafică intuitivă, INA permite o analiză statistică completă a unei serii temporale, adoptând metode precum: analiza descriptivă, estimarea densității de putere spectrală (PSD), spectrogramă, analiza funcțiilor de densitate a probabilității (PDF) fluctuațiilor, analiza cu metode wavelet, analiza funcțiilor de structură (SF) a fluctuațiilor și analiza multifractală folosind metoda fluctuațiilor ordonate de amplitudine (Rank Ordered Multifractal Analysis – ROMA).
INA este optimizată pentru analiza datelor de câmp magnetic și plasmă transmise de sateliții Venus Express, Cluster și Ulysses, însă dispune de module adecvate citirii și analizei și altor tipuri de date.
Pentru mai multe informații despre INA, dezvoltatorii programului pot fi contactați direct pe email: Dr. Marius Echim <marius [dot] echim [at] oma [dot] be>, Dr. Costel Munteanu <costelm [at] spacescience [dot] ro>, Dr. Peter Kovacs <kovacs [dot] peter [at] mfgi [dot] hu>.
În data de 25 septembrie 2016, Dr. Lucia Aurelia Popa, cercetător senior al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a primit distincția de membru deplin al Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), la secțiunea de cercetare fundamentală.
Ceremonia de decernare a premiului a avut loc în cadrul Congresului Internațional de Astronautică, ediția 67 din Guadalajara, Mexico.
Doamna Dr. Lucia Aurelia Popa reprezintă România la Misiunile ESA – Planck și Euclid, iar din 2013 a fost membru corespondent al IAA timp de 3 ani. Mai multe detalii pot fi gasite aici.
Credit imagine: ESA/XMM-Newton/G. Hasinger, N. Cappelluti, Colaborarea XMM-COSMOS collaboration
Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o tehnică de utilizare a quasarilor – surse puternice produse de găurile negre supermasive din centrul galaxiilor – pentru a studia istoria și compoziția Universului. Pentru a valida noua metodă, bazată pe relația dintre luminozitatea unui quasar în raze X și la lungimi de undă ultraviolete, aceştia au făcut uz la scară largă de datele furnizate de Observatorul XMM-Newton de raze X al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Abordarea lor promite să devină un instrument important în determinarea proprietăților Universului nostru.
În perioada 9–13 noiembrie, fizicienii care lucrează la Large Hadron Collider (LHC) și cercetătorii în domeniul inteligenţei artificiale (IA) au participat la un workshop – primul de acest fel – în cadrul căruia au discutat despre modul în care tehnicile avansate de IA ar putea accelera descoperirile realizate la LHC.
Într-un nou studiu realizat de Colaborările IceCube, Pierre Auger și Array Telescope, oamenii de ştiinţă au căutat corelaţii între neutrinii de cea mai înaltă energie din IceCube și razele cosmice de cea mai înaltă energie din aceste două observatoare de raze cosmice.
CERN oferă elevilor de liceu din întreaga lume posibilitatea de a crea și de a efectua un experiment științific în cadrul unui accelerator de fascicule al CERN în cadrul competiţiei Beamline for Schools. Înscrierile sunt deschise până pe 1 aprilie 2016.
Una dintre primele ciocniri de ioni plumb-plumb în cadrul LHC, înregistrată de detectorul ALICE în noiembrie 2010. A se observa numărul mare de urme de particule. Credit imagine: Colaborarea ALICE
Large Hadron Collider (LHC) a finalizat cu succes etapa ciocnirilor de protoni planificată pentru anul 2015 şi în care s-au achiziţionat aproximativ 400 trilioane de ciocniri proton-proton la experimentele ATLAS (A Toroidal LHC Apparatus) şi CMS (Compact Muon Solenoid). LHCb (Large Hadron Collider beauty) şi ALICE (A Large Ion Collider Experiment) au efectuat, de asemenea, achiziţie de date cu succes la rate de interacţie mai mici.
România se alătură sărbătorii internaţionale a Anului Internațional al Luminii 2015 (International Year of Light 2015) și a 70 de ani de UNESCO, organizând în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie în București la Palatul Parlamentului conferinţa „Lights of the World” („Luminile Lumii”). Evenimentul aduce la un loc personalităţi din ţară şi din străinătate, oameni cu rezultate deosebite în ştiinţă, artă şi cultură, oficiali UNESCO, reprezentanţi ai unor organizaţii şi centre de cercetare de prestigiu din întreaga lume, oameni de afaceri de succes, dar şi publicul interesat de domeniul ştiinţific, de la elevi şi profesori de liceu şi şcoală generală şi până la cercetători şi profesori universitari, care se vor angaja într-un dialog creativ și fructuos de promovare a universului ştiinţific.
dat startul la a 28-a ediție a Academiei de Vară pentru Tineret, Știință, Viitorologie și Science Fiction Atlantykron.
