Misiunea ESA Euclid sărbătorește primele date științifice cu imagini cosmice efervescente

Misiunea ESA Euclid sărbătorește primele date științifice cu imagini cosmice efervescente

Misiunea spațială ESA Euclid a făcut publice cinci noi imagini inedite ale Universului. Imaginile nemaivăzute până acum demonstrează capacitatea telescopului Euclid de a dezvălui secretele cosmosului și de a permite cercetătorilor să caute planete (rătăcite), să folosească lentile gravitaționale în studiul materiei misterioase și să exploreze evoluția Universului.

Noile imagini fac parte din Observațiile de lansare timpurie ale lui Euclid. Ele însoțesc primele date științifice ale misiunii, făcute publice tot astăzi, precum și 10 articole științifice care vor fi publicate în curând. Aceste rezultate apar la mai puțin de un an de la lansarea telescopului spatial și la aproxiativ 6 luni după ce acesta a trimis primele imagini color complete ale cosmosului.

Setul complet de observații timpurii a vizat 17 obiecte astronomice, de la norii apropiați de gaz și praf la clustere îndepărtate de galaxii, înainte de Campania principală de observații a Euclid. Aceste observații au ca scop dezvăluirea secretelor cosmosului întunecat  și încearcă să explice de ce Universul arată așa cum îl vedem noi astăzi.

Institutul de Științe Spațiale –Filiala INFLPR este un membru activ al Consorțiului Euclid.

Noile imagini Euclid ale grupului de galaxii Dorado

Dorado este unul dintre cele mai bogate grupuri de galaxii din emisfera sudică. Euclid surprinde semen ale evoluției și fuziunii galaxiilor ”în acțiune”, cu frumoase cozi de maree și scoici izibile ca rezultat al interacțiunilor în desfășurare.. Deoarece Dorado este mult mai tânăr decât alte clustere (precum Fornax)câteva dintre galaxiile sala componente încă formează stele și se află în stadiul de interacțiune unele cu altele, în timp ce altele arată semen de fuziune relative recentă. . Ca dimensiune, Dorado se situează între clusterele mari de galaii și grupurile mai mici de galaxii, făcându-l un obiect de studiu util și fascinant de studiat cu Euclid.

Acest set de  date permite oamenilor de știință să studieze cum evoluează și se ciocnesc galaxiile de-a lungul timpului, pentru a îmbunătăți modelele de istorie cosmică și a înțelege formarea galaxiilor în halouri de materie întunecată, această nouă imagine fiind o adevărată mărturie a versatilității immense a lui Euclid.. Un spectru larg de galaxii este vizibil, de la foarte luminoase la cele mai slabe. Datorită combinației unice a lui Euclid de camp visual mare și rezoluție spațială înaltă, pentru prima data putem folosi același instrument și aceleași observații pentru a studia în profunzime trăsături mici (obiecte mici de dimensiunea clusterelor stelare), largi (părțile centrale ale unei galaxii) și extinse (cozi de fuziune mareică) pe o mare parte a cerului.

Oamenii de știință folosesc, de asemenea, observațiile Euclid ale Grupului Dorado pentru a răspunde la întrebări care anterior puteau fi explorate doar folosind fragmente extrem de mici de date. Aceasta include compilarea unei liste complete a clusterelor individuale de stele (clustere globulare) din jurul galaxiilor văzute aici. Odată ce știm unde se află aceste clustere, le putem folosi pentru a trasa modul în care s-au format galaxiile și pentru a studia istoria și conținutul lor. Oamenii de știință vor folosi aceste date și pentru a căuta noi galaxii pitice în jurul Grupului Dorado, așa cum au făcut anterior cu clusterul Perseus.

Grupul Dorado se află la 62 milioane ani-lumină distanță în spatele constelației Dorado.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

Noua imagine furnizată de Euclid a regiunii de producere stelară Messier 78

Această imagine uluitoare surprinde Messier 78 (zona centrală și cea mai luminoasă), o “creșă” de formare a stelelor încojurată de praf interstelar. Această imagine este fără precedent, este prima capture a acestei zone tinere de formare a stelelor cu asemenea lățime și adâncime.

Euclid a privit adânc în această “creșă” învăluită în praf folosind camera sa în infraroșu, expunând pentru prima oară regiunile ascunse de formare a stelelor, evidențiind complexitatea filamentelor de gaz și praf cu detalii fără precedent și descoperind stele și planete nou formate.

Instrumentele sensibile ale Euclid pot detecta obiecte cu mase de doar câteva ori mai mari ca Jupiter, camerele VIS (în vizual) și NISP (în infraroșu) au identificat mai mult de 300 000 obiecte noi doar în acest câmp vizual. Obiectele sub-stelare precum stelele pitice sau planetele libere sunt un posibil candidat pentru materia întunecată, deși cunoștințele actuale sugerează că nu sunt suficiente pentru a rezolva misterul materiei obscure în Calea Lactee. Euclid va răspunde definitiv la această problemă, după ce va explora o fracțiune semnificativă a galaxiei noastre.

De asemenea, vizibil în partea de sus a cadrului este nebula luminoasă NGC 2071, și un al treilea filament de formare a stelelor spre partea de jos a imaginii (cu un aspect asemănător unui „semafor”). Această regiune inferioară este o nebuloasă întunecată care produce stele de masă mai mică, toate dispuse de-a lungul filamentelor alungite în spațiu.

Messier 78 se află la 1300 ani lumină în spatele constelației Orion.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

 

 

Noua imagine a galaxiei spirale NGC 6744 obținută de Euclid

NGC 6744 este una dintre cele mai mari galaxii spirale în afara zonei noastre locale. Este un exemplu tipic de galaxie în care se formează cele mai multe stele din Universul apropiat, fiind un subiect de studiu ideal pentru Euclid.

Câmpul vizual larg al lui Euclid acoperă întreaga galaxie, evidențiind nu numai structura spiralelor la scară mare, dar și detalii la scări spațiale mai mici și într-o combinație de lungimi de undă. Aceste detalii includ liniile de praf  în formă de pană ieșind din brațele spiralelor, evidențiate cu incredibilă claritate. Observațiile vor permite cercetătorilor nu doar să numere stelele din NGC 6744 dar și să înțeleagă distribuția largă a stelelor și prafului în galaxie și să topografieze praful asociat cu gazele care alimentează formarea de stele noi. Formarea stelelor este principala modalitate de creștere a galaxiilor, deci aceste cercetări sunt esențiale în înțelegerea evoluției galaxiilor și de ce Universul arată așa cum îl vedem astăzi.

Datele vor permite cercetătorilor să identifice clusteri de stele vechi (clusteri globulari) și să caute noi galaxii pitice în jurul lui NGC 6744. De fapt, Euclid a descoperit deja o nouă galaxie pitică – satelit, o surpriză ținând cont că această galaxie a fost intens studiată în trecut.

NGC 6744 se află la 30 milioane ani lumină, în Grupul Local.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

 

Noua imagine a clusterului Abell 2763 văzută de Euclid.

Această nouă imagine arată clusterul de galaxii Abel 2764 (dreapta sus), o zonă foarte densă din spațiu conținând sute de galaxii orbitând într-un halou de materie obscură.

Euclid surprinde o serie de obiecte în această zonă de cer, incluzând multe galaxii și clusteri de galaxii mai îndepărtați, galaxii în interacție și o frumoasă galaxie spirală vizibilă dintr-o parte, aratându-ne “subțirimea” discului său.

Această vedere complete a lui Abell 2764 și a împrejurimilor – obținută datorită câmpului visual impresionant de larg al lui Euclid – le permite cercetătorilor să determine precis raza clusterului și să studieze galaxiile îndepărtate cu aceeași imagine. Observațiile asupra ABEL 2764 (ca și Abell 2390,  un alt obiectiv ilustrat în imaginile lansate astăzi de telescopul spatial) permit cercetătorilor să studieze unele dintre cele mai îndepărtate galaxii care au existat într-o  perioada misterioasă cunoscută sub numele de “ev mediu” cosmic. Euclid ne permite să vedem aceste galaxii în trecut, când Universul avea doar 700 de milioane de ani, adică 5% din vârsta sa actuală. Vizionarea luminii lor este o specialitate a lui Euclid, permițându-ne să vedem cum s-au format primele galaxii.

Se vede de asemenea o stea luminoasă din galaxia noastră (jos stânga): Beta Phoenicis, o stea din atmosfera sudică, sufficient de strălucitoare pentru a fi văzută cu  cu ochiul liber. Văzuta prin telescop, steaua are aspectul ghimpat din cauza opticii telescopului. Euclid este proiectat sa reduca cat de mult posibil acest efect, permițându-ne să măsurăm cu precizie steaua și sa vedem galaxiile din jur, fără să fim orbiți de lumina stelei.

Abell 2764 se află la 3,5 miliarde de ani lumină, în direcția constelației Phoenix.

Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, image processing by J.-C. Cuillandre (CEA Paris-Saclay), G. Anselmi; CC BY-SA 3.0 IGO or ESA Standard Licence.

Imaginile la rezoluție înaltă cât și câteva “zoom”-uri se găsesc la: https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Euclid.

Contact: vpopa@spacescience.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Noutăți de la Misiunea Spațială Euclid

În data de 23 mai, la ora 13:00 (ora României), Agenția Spațială Europeană (ESA) va publica un nou set de imagini color de la telescopul spațial Euclid la mai puțin de un an de la lansare.

Accesați acest link pentru comunicatul de presă:

https://www.esa.int/Science_Exploration/Space_Science/Euclid/Your_guide_to_the_reveal_of_five_new_Euclid_images

Sau link-ul de mai jos pentru a urmări evenimentul în timp real:

https://x.com/esascience/status/1791404768935420362

Seminar ISS despre: Asteroizii apropiați orbitei terestre – rămășițe din trecut, piese pentru viitor

Dr. Marcel Popescu, IAAR-Bucharest
Dr. Marcel Popescu, IAAR-București
Invitat: Dr. Marcel Popescu, Institutul Astronomic al Academiei Române, București, România

Când: 11 Aprilie 2024, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract: Asteroizii sunt rămășițele planetezimalelor care au format planetele. Ca urmare, aceștia reprezintă indicii pentru înțelegerea formării și evoluției Sistemului Solar. Asteroizii apropiați de orbita terestră (NEA) sunt o clasă de obiecte din Sistemul Solar care au periheliu la o distanță mai mică de 1.35 unități astronomice (ua).

Datorită proximității lor față de Pământ, aceștia pot oferi informații depre originea apei și a compușilor organici în etapele primordiale ale Pământului, cât și despre apariția ulterioară a vieții (Marty et al. 2016). Din punct de vedere practic, aceste obiecte de pe bolta cerească sunt țintele cele mai accesibile explorării spațiale. De exemplu, misiunile recente NASA/OSIRIS-REx și JAXA/Hayabusa2 au adus cu succes mostre colectate de la doi NEAs primitivi (Bennu și Ryugu). Misiunea ESA/Hera, programată pentru lansare în octombrie anul acesta, va investiga asteroidul binar Didymos (65803), care a servit ca țintă pentru primul experiment de coliziune la scară largă implicând impactul controlat cu sonda spațială NASA/DART. Asteroizii apropiați orbitei terestre sunt considerați ținte ideale pentru utilizarea resurselor In-Situ și pot deveni o sursă semnificativă de materiale pentru activitățile spațiale în viitorul apropiat (Sanchez & McInnes 2013).

Voi prezenta ultimele rezultate privind descoperirea și caracterizarea asteroizilor apropiați orbitei terestre. Voi arăta diferite metode și tehnici de observație folosite pentru studiul acestei populații de obiecte de pe bolta cerească. În final voi discuta despre explorarea acestor planetoizi de către misiunile spațiale.

Persoană de Contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro

Galerie foto:

Follow-up: Auger Masterclass 2024

A doua ediţie de Masterclass cu Observatorul Pierre Auger în cadrul Programului Internaţional de Masterclass 2024, sub egida IPPOG, s-a încheiat cu succes.

Auger Masterclass 2024 a avut loc în sase zile din luna martie, patru zile fiind organizate în Europa, cu maxim 5 instituţii participante per sesiune.

Evenimentul organizat la ISS – Filială INFLPR a avut loc Sâmbătă, 16 Martie 2024, alături de alte patru instituţii participante din Portugalia (Instituto Superior Técnico, Universidade da Madeira, Universidade de Coimbra, Universidade de Évora).

Programul întregii zile (adoptat de toate instituţiile participante) a cuprins lecţii introductive despre fizica (astro-)particulelor şi experimente în fizica astroparticulelor, o sesiune practică de analiză de date şi o sesiune online cu toţi participanţii zilei. În total, au fost reconstruite 1460 de evenimente măsurate la Observatorul Pierre Auger (din datele deschise ale Auger). Rezultatele obţinute de fiecare elev participant (de liceu) în parte au fost încarcate centralizat într-o pagină web dedicată evenimentului, ilustrând o hartă cerească cu expunerea sau fluxul evenimentelor reconstruite de radiaţii cosmice cu energii ultra-înalte.

Într-un video-call internaţional cu toti participanţii zilei, a fost oferit un tur live la Observatorul Pierre Auger in Argentina, acompaniat de o serie de Q&A şi un Quiz final, moderat de cercetători ai Colaborării Pierre Auger.

Contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Eveniment organizat cu suport din partea:

Seminar ISS despre: Raze Cosmice de Energie Ultra-Înaltă: Câteva perspective fenomenologice și teoretice

Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg
Prof. Dr. Günter Sigl, Universität Hamburg

Invitat: Prof. Dr. Günter Sigl, Universitatea Hamburg, II. Institutul de Fizică Teoretică, Hamburg, Germania

Când: 27 martie 2024, 11:00

Unde: ISS, Auditorium

Abstract:

În acest seminar vom avea o discutie de ansamblu asupra enigmei razelor cosmice de energie ultra-înaltă (UHECRs) peste ~ 10^18 eV. După o scurtă sinteză a rezultatelor recente de la Observatorul Pierre Auger, ne concentrăm pe câteva aspecte specifice din punct de vedere fenomenologic și teoretic: influența distribuției surselor și propagării asupra anizotropiei direcțiilor de sosire, utilizarea particulelor cu cea mai mare energie din Natură pentru constrângera incălcări simetriei Lorentz, și interpretarea proprietăților jerbelor atmosferice, în particular a conținutului lor muonic, în termeni de modele de interacție hadronică.

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Hărţi cereşti complete: (stânga) amplitudinea câmpului magnetic la o distanţă de 50 Mpc faţă de observator, (dreapta) direcţiile de sosire ale evenimentelor UHECR observate cu minimul de energie E > 58 EeV [S. Hackstein et al., MNRAS 462, 3660 (2016), arXiv:1607.08872]

MasterClass Internaţional 2024 – cu Observatorul Pierre Auger

Impresie artistică a unei jerbe de raze cosmice la aria experimentului Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

În martie 2024 are loc ediţia 20 a Programului Internaţional de MasterClass 2024, respectiv a doua ediţie în care Observatorul Pierre Auger participă la Programului Internaţional IPPOG.

Institutul de Stiinţe Spaţiale (ISS), în calitate de institut membru al Colaborării Pierre Auger, lansează anunţul de înscriere la un MasterClass International cu Observatorul Pierre Auger, în data de 16 martie 2024. Invitaţia se adresează tuturor elevilor de liceu din ţară, numarul maxim de participanţi fiind de până la 30.

Programul International IPPOG, de MasterClass în fizica particulelor ajunge la mai mult de 13000 de elevi, din 60 de ţări din lumea intreagă, în fiecare an. Activităţile oferite sunt bazate pe analiza de date reale, care vin în mare măsură de la experimentele de la CERN, dar şi din alte domenii, precum fizica neutrino, fizica astroparticulelor, ori terapia cu particule. Lecţiile oferite de cercetători oferă elevilor perspective şi metode de cercetare cu aplicaţie la experimente de anvergură. La finalul zilei unei sesiuni de MasterClass, elevii vor intra în conferinţă video cu participanţi din alte ţări, pentru discuţii comune asupra rezultatelor obţinute.

Activitatea Auger MasterClass a fost dezvoltată utilizând datele publice ale Observatorului Pierre Auger, în baza unei intefeţe grafice 3D şi software python disponibile la pagina web Auger cu date deschise. În cadrul unei sesiuni de MasterClass, elevii de liceu sunt provocaţi să realizeze reconstrucţii de date măsurate la Observatorul Pierre Auger, să aplice criterii de selecţie a evenimentelor şi să discute despre direcţiile de sosire şi originea razelor cosmice cu energie ultra-înaltă inregistrate la Auger. Materialele relevante evenimentului sunt disponibile aici.

Auger Masterclass 2024 va avea loc în sase zile din luna martie, patru zile fiind organizate în Europa (1, 8, 16 si 19 martie), cu maxim 5 instituţii participante per sesiune. ISS participă la evenimentul din 16 martie împreună cu alte patru instituţii din Portugalia (Instituto Superior Técnico, Universidade da Madeira, Universidade de Coimbra, Universidade de Évora). Mai multe informaţii aici.

Program preliminar actualizat (Central European Time – CET)*:

10:00 – 10:15

Deschidere

10:15 – 10:30

Introducere

10:30 – 11:45

Fizica particulelor si astroparticulelor

11:45 – 12:15

Pauză de cafea/ceai

12:15 – 13:00

Experimente în fizica astroparticulelor

13:00 – 14:00

Pauză de masă

14:00 – 16:00

Analiză de date

16:00 – 17:00

Video conferinţă cu Observatorul Pierre Auger

17:00 – 17:15

Incheiere

* 10:00 am CET este 11:00 am in Romania.

Înscrierile la ISS se fac în baza “primul venit, primul servit, până la data de 16 februarie, 2024, la responsabilul instituţional (ISS) în Colaborarea Pierre Auger, Dr. Gina Isar, la adresa de email: gina[dot]isar[at]spacescience[dot]ro.

Auger-MasterClass este organizat cu suport din partea: 

 

 

 

Publicarea primelor imagini științifice obținute de Telescopul spațial EUCLID

Aflată aproape de incheierea Fazei de Verificare a Performanțelor,  Misiunea Euclid a efectuat timp de 24 de ore programul numit ERO (Early Release Observations). Telescopul a fost orientat spre 6 ținte special alese, ținând cont atât de diversitatea naturii lor cât și de impactul lor deosebit pentru public. Achiziția imaginilor s-a făcut cu respectarea procedurii standard de observație.

Marți 7 noiembrie, la ora 15:15 ora României, pe canalul ESA-TV va începe prezentarea publică a acestor imagini, urmată de o conferință de presă. Indicațiile privind modul de acces și programul acțiunii pot fi gasite aici.

O scurtă prezentare a misiunii poate fi gasita aici.

România participă în Consorțiul Euclid prin Institutul de Științe Spațiale, susținut de Agenția Spațială Română și Agenția Spațială Europeană.

Euclid follow-up: primele imagini

Euclid early commissioning test images, Credit ESA/Euclid
Euclid early commissioning test images, Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, CC BY-SA 3.0 IGO

Institutul de Științe Spațiale împărtășește satisfacția primelor imagini trimise de către telescopul spațial Euclid, la puțin timp de la lansarea sa în data de 1 iulie 2023.

Telescopul Euclid este dotat cu doua instrumente: VIS, care produce imagini ale cerului în domeniul vizibil, format din 36 CCD-uri cu un total de 609 Mpixeli, și NISP, care explorează universul în infraroșu apropiat, constând în 16 chip-uri cu un total de 64 Mpixeli, având și funcționalitatea de spectrograf în domeniul de lungime de unda între 1 și 2 microni.

După mai bine de 11 ani de pregătiri, este o mare bucurie să vedem că instrumentele Euclid funcționează corect. Mai avem însă de așteptat încă două luni până când telescopul va fi complet focalizat iar instrumentele termalizate și calibrate, pentru a putea începe analiza datelor” – declară Dr. Lucia Popa, reprezentanta României în Euclid Consortium Board.

După încheierea fazelor pregătitoare, începând din noiembrie anul acesta, Euclid va trimite doar în câteva zile un volum de date comparabil cu întreaga producție a telescopului Hubble în cei 33 de ani de viață ai acestuia.

Trebuie menționat că cele două imagini test prezentate mai jos au fost obținute de cele două instrumente în timpul deplasării satelitului către punctual Lagrange 2, instrumentele nefiind complet focalizate și calibrate; ele nu au utilitate științifică, dar demonstrează funcționarea impecabilă a sistemelor îmbarcate la bordul Euclid.

Participarea României la misiunea Euclid este asigurată de Institutul de Științe Spațiale (ISS), cu sprijinul Agenției Spațiale Române (ROSA) si a Agenției Spațiale Europene (ESA).

Pentru mai multe informații, Comunicatul de presă al ESA este disponibil aici.

Persoana de contact: Dr. Vlad Popa <vpopa[at]spacescience[dot]ro>, pentru grupul Euclid Consortium Core Communication.

Galerie foto (Credit: ESA/Euclid/Euclid Consortium/NASA, CC BY-SA 3.0 IGO )

Follow-up lansare Euclid

Logo Euclid, credit ESA
Logo Euclid, credit ESA

Data: 1 Julie 2023
Locație: Cape Canaveral, Florida, USA
Rachetă: SpaceX Falcon 9
Destinație: punctul 2 Lagrange, la 1.5 millioane km fată de Pămân

In data de 1 Iulie a avut loc un moment importat pentru misiunea Euclid. SpaceX/Falcon9, printr-o lansare perfectă, a aşezat telescoplul Euclid pe o orbită tranzițională, iar în data de 2 Iulie Euclid a fost transferat pe orbita solară către punctul 2 Lagrange (L2). Comunicarea cu Euclid a fost stabilită cu succes, urmând o lună de teste, calibrări şi începerea procesului de comisionare.

Cea mai mare emoție a fost în cele 10 minute de după lansare, până când Falcon9 a aterizat în bune condiții pe o barjă în ocean. A fost momentul în care cu toții am înțeles că Euclid a devenit realitate.” – declară Dr. Lucia Popa, reprezentantul României în Consorțiul Euclid și participant la lansare în Cape Canaveral, Florida, USA.

Euclid este, după Planck, a doua misiune ESA (Agenția Spațială Europeană) de cosmologie având ca principal obiectiv determinarea naturii şi interacției componentelor de tip materie întunecată şi energie întunecată, respectiv testarea relativității generalizate la scale cosmologice. Telescopul Euclid este echipat cu două instrumente: un spectrometru în infraroşu (NISP) şi o baterie de CCD-uri cu rol tomographic (VIS).

Importanța rezultatelor aşteptate de la misiunea Euclid este subliniată şi de decizia ESA de a aproba lansarea Euclid cu Falcon9, precum şi de aprobarea recentă a unei noi misiuni rapide de tip Fast (Clasa-F), ARRAKIHS (Analysis of Resolved Remnants of Accreted galaxies as a Key Instrument for Halo Surveys) cu lansare în 2029, care va folosi aceleaşi instrumente ca şi Euclid, pentru imagistica de câmp profund (Deep Field Imaging) în regiuni selectate de Euclid.

Contribuția grupului ISS – Institutul de Ştiițne Spațiale la misiunea spațială Euclid se desfăşoară în baza unui Acord Multilateral (Multilateral Agreement – MLA) semnat la nivel inter-ministerial între ESA şi țările membre ale Consorțiului Euclid. În baza acestui acord, în perioada de pre-lansare, contribuția grupului ISS-Euclid a constat în dezvoltarea, testarea şi implementarea în pipeline-ul general Euclid a unor module de analiză spectro-fotometrică a datelor primare. De asemenea, în colaborare cu Dante International S.A. (eMag) a fost dezvoltat un centru de date ştiințifice bazat pe tehnologia Cloud OpenStack, dotat cu echipamente furnizate de ESA, şi dedicat analizei ştiințifice a măsurătorilor Euclid.

În perioada de proprietate, după lansarea primului set de date, activitățile grupului ISS-Euclid vor fi dedicate analizei ştiințifice a măsurătorilor Euclid cu obiective legate de caracterizarea undelor gravitaționale primordiale şi a proceselor de inflație, procese de producere şi interacție pentru materia intunecată, precum şi determinarea ecuației de stare pentru energia întunecată.

Mai multe informații despre misiunea Euclid sunt disponibile aici, iar despre lansare aici.

Persoană de contact: Dr. Lucia Popa <lpopa[at]spacescience[dot]ro>, reprezentantul României în Consorțiul Euclid

Galerie foto (credit: Dr. Vlad Popa)