Această scanare RMN (rezonanță magnetică nucleară) prezintă încheietura genunchiului şi cartilajul care acoperă suprafețele articulare ale încheieturii pentru a ajuta oasele să alunece uşor.
Schimbările apărute în presiunea pusă asupra articulaţiilor afectează cartilajul printr-un proces lent deoarece acesta nu are vase de sânge, sistem limfatic sau nervi care să hranească şi să crească ţesut, astfel încât elementele nutritive sunt absorbite încet.
Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) a primit recertificare ISO 9001, ceea ce reprezintă o apreciere oficială a calităţii actului managerial și a bunelor practici din interiorul organizaţiei, demonstrând totodată angajamentul managementului ISS în vederea asigurării calităţii pe diversele paliere de activitate ale institutului.
Actualizare 19.10.2015: Primele imagini de la polul nord al satelitului de gheaţă al planetei Saturn, Enceladus, furnizate de misiunea Cassini după survolul din data de 14 octombrie 2015 sunt disponibile aici.
Misiunea Cassini începe astăzi o serie de trei survoluri ale satelitului lui Saturn Enceladus, primele imagini fiind aşteptate în următoarele zile. Aflată pe Pământ, la peste un miliard de kilometri, echipa Cassini este capabilă să trimită nava către sateliţii lui Saturn la distanţe minime de 25 de kilometri, aceste survoluri reprezentȃnd o parte esențială a misiunii, atât în scopuri științifice, cât și de navigație. Când nava Cassini s-a apropiat ultima dată de satelitul Enceladus, partea de nord a acestuia era învăluită în întuneric în timpul perioadei de iarnă, însă acum că este vară acolo, soarele strălucește la latitudinile nordice superioare.
Experimentul ALICE din cadrul celui mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC) de la CERN, a făcut o măsurare precisă a diferenței dintre rapoartele de masă și sarcină electrică ale nucleelor ușoare și antinucleelor. Rezultatul confirmă o simetrie fundamentală a naturii cu o precizie fără precedent în cazul nucleelor uşoare. Măsurătorile se bazează pe abilitățile experimentului ALICE de a urmări și de a identifica particulele produse în ciocniri ale ionilor grei la energiile ultrarelativiste de la LHC.
Institutul de Ştiinţe Spaţiale a semnat un Acord de Colaborare şi s-a alăturat în mod oficial Colaborării Internaţionale JEM-EUSO, al cărei obiectiv este dezvoltarea primei misiuni spaţiale dedicate studiului radiaţiei cosmice de energie ultra-înaltă şi identificării surselor astrofizice care produc acest tip de radiaţie. Prin acest Acord de Colaborare România devine cel de-al 16-lea stat membru al Colaborării şi va contribui la realizarea tuturor obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice.
Dr. Paula Gina Isar, cercetător științific grad II în cadrul Institutului de Ştiinţe Spaţiale şi reprezentant instituţional (ISS) la Observatorul Pierre Auger, a fost una dintre finalistele celei de-a şasea ediţii a burselor naţionale L’Oréal – UNESCO – „Pentru femeile din ştiinţă”.
Organizat cu scopul de a sprijini comunitatea ştiinţifică locală, programul s-a adresat cercetătoarelor din România cu vârsta de maxim 35 de ani, care fie sunt doctorande, fie au obţinut titlul ştiinţific de doctor şi urmează un program de pregătire postuniversitară, şi a oferit două burse: una la secţiunea Ştiinţele Vieţii şi una la aria Ştiinţele Fizice.
Începând cu data de 3 iunie, experimentele desfăşurate la LHC (Large Hadron Collider), inclusiv ALICE, sunt din nou în funcţiune, preluând date pentru cea de-a doua etapa a LHC.
ALICE (A Large Ion Collider Experiment), experimentul care studiază plasma de cuarci şi gluoni – materia prezentă în primele momente ale existenței universului – are acum îmbunătățiri la majoritatea dintre cei 19 detectori care alcatuiesc experimentul. Unul dintre aceștia este calorimetrul electromagnetic, care măsoară energia electronilor, a pozitronilor și a fotonilor produşi de ciocniri.
După o serie de ciocniri de testare care s-au desfăşurat din martie până în prezent, cel mai mare și mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC) de la CERN, a început astăzi oficial cel de-al doilea ciclu de funcţionare, la energia record de 13 teraelectronvolţi (TeV). Primele ciocniri la această energie au avut loc pentru prima dată în noaptea dintre 20-21 mai şi au confirmat că sistemele care protejează acceleratorul şi detectorii funcţionează la parametri optimi, LHC fiind pregătit pentru a explora noi tărâmuri ale fizicii particulelor în următorii trei ani.
Cercetător Științific de grad III cu specializare în Fizică Nucleară, Andrea Danu a urmat cursurile Universităţii din Bucureşti – Facultatea de Fizică, unde a susţinut atât teza de licenţă, cât şi pe cea de Masterat şi de Doctoratat sub îndrumarea domnului Profesor Universitar Călin Beşliu. După cum recunoaşte chiar ea, dumnealui a fost cel care i-a insuflat interesul pentru Fizica Nucleară la Energii Înalte şi pentru Fizica Particulelor Elementare, astfel încât angajarea în cadrul Institutului de Ştiinţe Spaţiale încă din timpul facultăţii a venit ca un lucru absolut firesc. Aici, Andrea s-a alăturat Laboratorului de Astofizică şi Fizica Energiilor Înalte, făcând parte totodată din grupul ALICE@ISS.
Odată cu redeschiderea celui mai mare accelerator de particule din lume, LHC (Large Hadron Collider), cercetătorii Institutului de Ştiinţe Spaţiale (ISS) fac ture de monitorizare pentru achiziţia de date la experimentul ALICE (A Large Ion Collider Experiment), unul dintre cele şapte experimente ale LHC de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară).
Cei cinci fizicieni ai Institutului de Ştiinţe Spaţiale care vor fi prezenți în camera de control a experimentului ALICE în perioada mai-noiembrie 2015 sunt: Andrea Danu, Ciprian Mitu, Cătălin Ristea, Adrian Sevcenco şi Ionel Stan.