Premiul Nobel 2020 în Fizică acordat pentru descoperirea găurilor negre

Imagine concept a unei găuri negre realizată de Laurențiu Caramete

Anul acesta, premiul Nobel pentru Fizică, anunțat în luna octombrie, a fost împărțit între Roger Penrose, de la Universitatea Oxford din UK, „pentru descoperirea conform căreia formarea de găuri negre constituie o predicție solidă a teoriei relativității generale” și Reinhard Genzel, de la Institutul Max-Planck pentru Fizică Extraterestră din Germania, împreună cu Andrea Ghez, de la Universitatea California din USA, „pentru descoperirea unui obiect supermasiv, compact în centrul galaxiei noastre”, conform comunicatului oficial de presă.

Cei trei laureați care împart anul acesta Premiul Nobel în Fizică au contribuit la descoperirea unora dintre cele mai exotice obiecte din Univers, găurile negre.

În  anul 1965, la 10 ani după moartea lui Albert Einstein, Roger Penrose a reușit să demonstreze existența și să descrie în detaliu formarea și proprietățile găurilor negre, pornind de la teoria relativității și folosind metode matematice revoluționare. Astfel, Penrose a arătat că aceste obiecte super-masive, care captează tot ce intra în ele și în interiorul cărora legile fizicii clasice nu se mai aplică, sunt o consecință directă a teoriei relativității generale a lui Einstein. Articolul în care Roger Penrose şi-a publicat rezultatele este considerat și astăzi ca fiind cea mai importantă primă contribuție la teoria relativității de după apariția sa.

Douăzeci și cinci de ani mai târziu, în 1990, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au condus două echipe de astronomi care au studiat, independent una de cealaltă, centrul galaxiei noastre, mai exact regiunea denumita Sagittarius A*. Cele două echipe au observat comportamentul atipic al stelelor din această regiune centrală a galaxiei noastre, și au dedus că acestea se află în vecinătatea unui obiect super masiv, compact, cu o masă de câteva milioane de ori mai mare decât a Soarelui, ce ocupă o regiune cam de dimensiunile Sistemului nostru Solar. Până în prezent, singurul obiect ale cărui caracteristici pot explica topologia și dinamica acestei regiuni, este o gaura neagră super masivă.

Descoperirea acestui obiect compact este importantă nu doar pentru că probează teoria lui Einstein și calculele lui Penrose, ci și pentru că limitele tehnologice de detecție și de prelucrare de date existente în acel moment au fost depășite la realizarea observațiilor, ducând astfel mai departe la progresul astrofizicii observaționale.

Institutul de Științe Spațiale(ISS) este implicat activ în studiul astrofizicii în general și al găurilor negre masive si super masive în particular, având contribuții precum noi concepte si teorii ale găurilor negre, cataloage de mase de găuri negre sau simulări ale formarii, creșterii si evoluției lor. De asemenea, ISS se afla în topul cercetărilor spațiale în domeniu, de exemplu prin participarea la misiunea spațiala LISA, construită de Agenția Spațială Europeană, misiune ce își propune să studieze semnale de unde gravitaționale provenite de la ciocnirea de obiecte masive, inclusiv găuri negre, si să identifice mecanismele de formare si evoluție a găurilor negre de la crearea lor pana în prezent. Agenția Spațiala Romana (ROSA) susține în permanență contribuțiile României la cercetările spațiale, inclusiv la misiunea LISA, tara noastră fiind astfel ancorată în cercetările de pionierat ale studiului undelor gravitaționale din spațiu.

Persoană de contact: dr. Laurențiu Caramete <lcaramete[at]spacescience[dot]ro>

 

O nouă caracteristică a spectrului energetic al razelor cosmice de energie ultra-înalta descoperită de Colaborarea Pierre Auger

Ilustrație artistică a unei jerbe atmosferice de particule inițiate în cascadă de o rază cosmică la Ob-servatorul Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret
Ilustrație artistică a unei jerbe atmosferice de particule inițiate în cascadă de o rază cosmică la Observatorul Pierre Auger. Credit: A. Chantelauze/S. Staffi/L. Bret

Spectrul energetic al celor mai energetice particule din Univers, raze cosmice de energie ultra înalta, este măsurat la Observatorul Pierre Auger cu o precizie fără precedent. În plus față de bine cunoscuta caracteristică a spectrului sub denumirea de “gleznă”, la o energie mai înalta este gasită o nouă întrerupere spectrală. Această nouă întrerupere în spectrul de energie poate fi explicată de o dependență a masei particulelor primare față de energie. Rezultatele Colaborării Pierre Auger sunt publicate în două noi articole (Phys. Rev. Lett. 125, 121106, 2020 și Phys. Rev. D 102, 062005, 2020) . 

Această determinare a spectrului energetic este unică, deoarece utilizează o expunere fără precedent, de peste 60000 km2 sr yr. Deasemeni, metoda de determinare a spectrului nu conține ipoteze despre compoziția de masă a particulei cosmice primare, sau detalii despre fizica interacțiilor hadronice ce au loc în timpul dezvoltării unei jerbe de particule secundare în atmosferă.

Razele cosmice de energie ultra-înalta (UHECRs – Ultra High Energy Cosmic Rays) sunt particule care ating energii de până la 1020 eV, cele mai înalte energii ale unor particule individuale cunoscute în Univers. Cu tehnologia disponibilă în prezent, acceleratorul LHC (Large Hadron Collider) ar trebui scalat la mărimea orbitei planetei Mercur pentru a putea accelera particule la aceste energii. Fluxul acestor particule este extrem de mic. Mai puțin de o particulă pe secol ajunge pe o suprafață de un kilometru pătrat. Procesele astrofizice care accelerează aceste particule la energii atât de mari, precum și sursele acestor emisii, sunt înca unele dintre misterele neelucidate ale Universului.

Colaborarea Pierre Auger, care reunește aproximativ 400 de oameni de știintă din 17 țări din întreaga lume, operează cel mai mare observator pentru radiații cosmice din lume: un detector hibrid realizat din peste 1600 de stații de suprafață, detectori bazați pe efectul Cerenkov, care acoperă o arie de 3000 km2. Această suprafață este observată și de 27 telescoape de fluorescență. Împreuna, toate aceste instrumente furnizează măsurători calorimetrice ale energiei jerbelor atmosferice și o evaluare indirectă a masei particulei primare care generează aceste jerbe. Combinând informația dată de spectrul energetic, compoziția de masă și distribuția direcției de sosire observată, pot fi derivate constrângeri importante asupra locației surselor acestor particule extraordinare.

Spectrul de energie al UHECRs a putut fi determinat cu o statistică foarte bună, deoarece au fost utilizate toate evenimentele înregistrate de Observatorul Pierre Auger până acum. Datorită acestei precizii fără precedent a măsurătorilor, o nouă caracteristică a spectrului, o întrerupere la aproximativ 1.3 * 1019 eV a putut fi identificată. Rezultatele sunt raportate în două publicații recente ale Colaborării Pierre Auger (Phys. Rev. Lett. 125, 121106, 2020 și Phys. Rev. D 102, 062005, 2020) și sunt illustrate în Figura 1, care arată o posibilă interpretare a fluxului observat și a compoziției de masă a UHECRs într-un scenariu în care sursele injectează particule cu o compoziție de masă dependentă de energie. Exemplul arătat în Figura 1 reprezintă o clasă particulară de modele, în care accelerarea particulelor depinde numai de rigiditatea lor (energia împărțită la sarcină). Ambundența elementelor chimice pare să fie dominată de nuclee cu masă intermediară, care sunt emise de surse cu un spectru de energie cu o pantă abruptă, care este apoi modificat de efectele propagării extragalactice. Într-un astfel de scenariu model, noua caracteristică din spectru ar apărea în mod natural datorită schimbării compoziției care apare la energiile respective.

Spectrul de energie observat determină deasemenea și densitatea de energie injectată sub forma de particule UHECRs de către sursele cu emisie continuă în spațiul extragalactic. Există câteva clase de Nuclee Galactice Active și Galaxii “Starburst”, pentru care au fost obținute indicații de anizotropie în direcțiile de sosire ale UHECRs, publicate în alte lucrări ale Colaborării Pierre Auger, care pot furniza această rată de energie. Această corelație reprezintă un important pas în identificarea surselor UHECRs.

Observatorul Pierre Auger se află momentan într-o etapă de modernizare de anvergură care constă în adăugarea de detectori scintilatori și antene radio deasupra fiecărei stații existente de detectori Cerenkov. Această modernizare va permite oamenilor de știință să obțină mai multe informații despre compoziția de masă a UHECRs, extinzând aceste studii la energiile cele mai înalte. La aceste energii, o posibilă prezență a nucleelor ușoare poate deschide o nouă fereastră către dezvoltarea unei metode, de căutare a surselor și de investigare a câmpurilor magnetice, sensibilă la compoziție.

România a aderat cu drepturi depline la Colaborarea Pierre Auger în 2014. Contribuția sa actuală la Auger vine din partea a trei instituții, precum: Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Universitatea Politehnica București (UPB). Înca din 2019, detectorii de fluorescență ai Observatorului Pierre Auger sunt monitorizați și operați integral, în baza unui plan de măsurători al colaborării, și de la distanță din România, de la ISS, care este “de la Măgurele, cu un pas mai aproape de experimentul din pampasul Argentinian”. Grupul Auger din ISS contribuie și la producția de simulări masive ale evenimentelor măsurate la Auger, utilizând calculul performant și distribuit din Organizatia Virtuala Auger GRID, precum și la diseminarea și conștientizarea fizicii studiate la Auger, contribuind astfel și la educație prin știință.

Figura 1. Fluxul tuturor particulelor cosmice cu energii ultra înalte măsurate la Observatorul Pierre Auger, scalat cu E3. Datele experimentale sunt comparate cu un model reprezentativ pentru surse, ilustrând corelația dintre energia la care se manifestă noua caracteristică spectrală, și compoziția de masă a particulelor primare dependentă de energie.

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional (ISS) Auger

Colaboratori români ai Observatorului Pierre Auger operează integral de la ISS detectorii Auger

Cercetători români la activități operaționale Auger de la ISS

În perioada 9-26 August, 2020, cercetători români, membri ai colaborării Pierre Auger, din cadrul a doua institute de pe platforma de Fizică de la Măgurele, Dr. Paula-Gina Isar în colaborare cu studentul MSc. Dragoș Hîrnea de la ISS-Filială INFLPR și Dr. Alexandru Gherghel-Lascu, respectiv Dr. Denis-Iulian Stanca de la IHIN-HH, au preluat integral în cadrul unei ture operaționale Auger – în premieră în România, de la ISS – operațiile de control și monitorizare de la distanță a telescoapelor de fluorescență si a detectorilor lidar, o parte esențială a experimetului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare experiment de radiații cosmce din lume, care studiază efectele atmosferice si proprietățile fizice ale celor mai energetice particule elementare de origine cosmică, cu energii de până la 1020 eV.

Misiunea colaborării internaționale Pierre Auger, la care participă peste 500 de cercetători din întreaga lume, printre care și cercetători români de la două institute naționale de cercetare de pe Platforma de Fizică de la Măgurele (Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” – IFIN-HH și Institutul de Științe Spațiale – Filială INFLPR) și de la Universitatea Politehnica București, este de a desluși originea, sursele și proprietățile fizice ale particulelor cosmice care penetrează atmosfera Pământului. Acestea dezvoltă jerbe de particule secundare, cele mai energetice distribuindu-se pe suprafața solului pe zeci de kilometri pătrați.

Pentru a măsura astfel de evenimente foarte rare, ale căror energii sunt printre cele mai mari observate vreodată (peste 1018 eV), a fost construit experimentul Pierre Auger în pampasul Argentinian, lânga orașul Malargüe. Experimentul acoperă o suprafață de peste 3000 km2 cu detectori superhibrizi, precum: detectori Cerenkov cu apă pentru măsurarea particulelor secundare care ajung la sol, telescoape optice pentru observarea luminii UV generată în atmosferă, detectori lidar pentru monitorizarea atmosferei și antene radio pentru înregistrarea undelor radio. În timp ce detectorii Cerenkov și antenele radio lucrează continuu și automat 24 din 24 de ore, telescoapele optice sunt operate numai pe timp de noapte și fără lună plină.

Centrul de remote control Auger de la ISS oferă suport la turele operaționale Auger atât colaboratorilor din țară, cât și celor din alte state membre Auger. Centrul regional de la ISS este functional din 2019, fiind complet echipat si avizat conform standardelor Auger cu aparatură modernă hardware și software, asigurând operatorilor Auger condiții confortabile de lucru.

Persoană de contact: Dr. Gina Isar <gina.isar[at]spacescience.ro>, Responsabil Instituțional (ISS) Auger

Galerie foto:

Centrul de remote control Auger de la ISS
De la stânga la dreapta: MSc. Dragoș Hîrnea, Dr. Paula-Gina Isar, Dr. Denis-Iulian Stanca, Dr. Alexandru Gherghel-Lascu

Misiunea ESA/Euclid: Un alt pas către lansare

Satelitul Euclid. Credit foto: Airbus

Misiunea ESA/Euclid a atins un nou obiectiv. Cele două instrumente ale sale, NISP (Near Infrared Spectrometer and Photometer) și VIS (Visible Imager), au fost complet realizate, testate și livrate de compania Airbus Defence and Space în Toulouse (Franța), unde sunt în prezent integrate cu telescopul, pentru a definitiva configurația misiunii.

Utilizând studiul complementar al undelor gravitaționale primordiale (care măsoară distorsiuni ale imaginii galaxiilor datorate distribuției materiei din Univers) și a oscilațiilor acustice ale barionilor (care determina gradul de clasterizare a galaxiilor), Euclid va realiza imagini 3D ale evoluției componentelor materiei întunecate și a energiei întunecate. Acestea vor permite estimarea expansiunii accelerate a Universului cu o acuratețe fără precedent.

Euclid este o misiune de Astronomie și Astrofizică de clasă medie a Agenției Spațiale Europene (ESA).

Institutul de Științe Spațiale (ISS), sub egida Agenției Spațiale Române (ROSA), participă la Misiunea Euclid încă din faza de selecție de către ESA (2007), dezvoltând metode de analiză și interpretare științifică a datelor experimentale.

Comunicatul de presă al ESA în limba engleză este disponibil aici.

Mai multe detalii pentru fiecare instrument în parte sunt disponibile aici.

Persoană de contact (ISS): Dr. Lucia A. Popa <lpopa[at]spacescience[dot]ro>

Galerie foto:

Instrumentul NISP. Credit foto: ESA
Una din componentele CCD ale instrumentului VIS. Credit foto: ESA

„Noaptea Cercetătorilor” – Ediția 2020

În data de 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza “Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”.

Evenimentul își propune să arate publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este știința si tehnologia înca din școală, prin intermediul a unor variate activități multidisciplinare, precum observații astronomice, experimente interactive, jocuri creative, seminarii și conferințe, dar nu numai!

Evenimentul este organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – în calitate de coordonator al unui Consorțiu academic național format din opt Universități și șapte Institute de Cercetare, precum: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), Universitatea din Craiova (UCV), Universitatea din București (UB), Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), Universitatea Maritimă din Constanța (CMU),  Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și  Radiației, Măgurele (INFLPR),  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului,  Măgurele (INCDFP),  Institutul de Fizică Atomică, Măgurele (IFA),  Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor,  Măgurele (INCDFM),  Institutul de Științe Spațiale, Măgurele (ISS), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică,  Măgurele (INOE 2000) și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”,  Măgurele (IFIN-HH).

Pe lângă activitățile desfășurate la București, alături de celelalte institute de cercetare de pe Platforma de Fizică de la Măgurele, Institutul de Științe Spațiale (ISS) contribuie anul acesta și la extinderea ariei de diseminare a evenimentului “Noaptea Cercetătorilor” cu ajutorul a cinci noi colaboratori pasionați de educația STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică), care ni s-au alăturat în proiect din învățământ și domeniul Astronomiei, precum: Asociația “Ucenicul Astronom” (Miercurea Ciuc), Asociația “Astroclub Meridian 0” (Oradea), Colegiul Național “Ion Luca Caragiale” (Ploiești), Colegiul Național “Barbu Știrbei” (Călărași), Școala Gimnazială “Zaharia Stancu” și Liceul Tehnologic “Virgil Madgearu” (Roșiorii de Vede).

Activitatea la nivel de proiect se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014 – 2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.

În funcție de situația crizei sanitare cu covid-19 în perioada de desfăsurare a evenimentului, activitatea va avea loc în condiții normale, restrânse sau online.

Persoană de contact (ISS): Paula Gina Isar <isar[at]spacescience[dot]ro>

Afiș cu sigle Colaboratori ISS și Parteneri media:

 

ANUNȚ DE INTERES PUBLIC

Având în vedere contextul epidemiologic actual, începând cu data de 01.04.2020, se suspendă pe perioada nedeterminată activitățile directe de relații cu publicul desfășurate la sediul INSTITUTULUI DE STIINTE SPATIALE (ISS).

Comunicarea se va realiza exclusiv telefonic, prin fax sau e-mail.

 

Multumim de intelegere !

Email: office[at]spacescience[dot]ro

Tel: +4 021 457 44 71

Fax: +4 021 457 58 40

JWST Master Class: varianta locală la ISS, România

Între 17 și 18 februarie 2020, în cadrul Institutului de Științe Spațiale (ISS) din Măgurele, a avut loc workshopul ,, JWST Master Class – varianta locală, pentru România”. Scopul întregului eveniment a fost de a familiariza comunitatea științifică cu telescopul spațial James Web (en. James Webb Space Telescope JWST), precum și de a pregăti persoanele interesate, atât teoretic, cât și practic, în procesul de aplicare la timpi de observație pentru această misiune.

Deoarece redactarea propunerilor pentru timp de observație are un grad ridicat de complexitate, implicând diferite pachete software (generale și dedicate), workshopul s-a concentrat pe prezentarea acestor unelte, precum și pe diferitele legături cu instrumentele disponibile și modurile științifice de observare.

Evenimentul a fost organizat de Laurențiu Caramete, Bogdan Dumitru și Răzvan Balașov din partea ISS si a avut parte și de invitați din partea Agenției Spațiale Europene (ESA): Marco Sirianni – Manager Dezvoltare Operațiuni Științifice ESA JWST, Tim Rawle – Expert Instrument și Calibrare NIRSpec JWST, Sandor Kruk – Expert Formare și evoluție galactică ESA,  care au susținut activ întregul eveniment.

Prima zi a cuprins o serie de prezentări despre stadiul actual al misiunii JWST, instrumente, moduri de observare și unelte. Activitatea aferentă celei de-a doua zile a fost structurată pe exemple concrete de folosire a uneltelor software, cu exerciții reprezentative pentru obiective științifice variate.

Feedback-ul acestei activități de informare și de instruire a fost extrem de pozitiv, atât din partea participanților, cât și din partea invitaților ESA.

Galerie foto:

Fotografie de grup, workshop JWST Master Class: varianta locala în România (Foto: O. Bănaru)

 

 

 

 

Marco Sirianni (Foto: L. Caramete)         Tim Rawle (Foto: L. Caramete)     Sandor Kruk (Foto: L. Caramete)

 

 

 

Bogdan Dumitru (Foto: L. Caramete)                         Răzvan Balașov (Foto: L. Caramete)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                 Activitățiile practice din evenimentul JWST Master Class: varianta locală

 

 

 

 

Evenimentul Astronomic al anului: Tranzitul planetei Mercur peste discul Soarelui observat de la Institutul de Ştiințe Spațiale

Secvență prezentând avansul planetei Mercur peste discul Soarelui observat în H-alfa, în data de 11 Noiembrie 2019. (Foto: Maximilian Teodorescu)
Secvență prezentând avansul planetei Mercur peste discul Soarelui observat în H-alfa, în data de 11 Noiembrie 2019. (Foto: M. Teodorescu)

Tranzite ale planetelor interioare peste discul Soarelui au loc cu o anumită ciclicitate, fiind observate de mai multe secole. Interesul în astfel de evenimente a fost în general unul științific, concentrat în special pe o problemă nerezolvată din mecanica cerească. Problema a constat în avansul periheliului (punct în care o planetă, în mișcarea ei în jurul soarelui, se află cel mai aproape de acesta) cu o valoare mai mare față de cea calculată prin teoria clasică a lui Newton. În cele din urmă, problema a fost rezolvată la începutul secoului XX, odată cu apariția teoriei generale a relativității.

La sediul Institutului de Științe Spațiale, o echipă formată din cercetători ai Laboratorului de Plasmă Spațială și Magnetometrie (Maximilian Teodorescu, Gabriel Voitcu, Costel Munteanu, Eliza Teodorescu și Cătălin Negrea), a observat evenimentul de pe terasa clădirii. Condițiile de observare, deși nu perfecte datorită altitudinii mici a Soarelui desupra orizontului, au permis achiziția de imagini în două lungimi de undă (în “lumina albă” la 540 nm pentru observarea fotosferei solare, și în lumina hidrogenului ionizat “H-alpha” la 656.28 nm pentru observarea cromosferei).

Pe lângă observațiile propriu-zise, echipa a avut plăcerea de a antrena în observații solare și alți cercetători ai institutului. De asemenea, câțiva copii au trecut pe la ocularul instrumentului astronomic, fiind fascinați de aspectul micului disc întunecat al planetei Mercur, având în fundal discul Soarelui.

Actualul tranzit a prezentat un interes major în comunitatea astronomică pe întreg mapamondul, următorul eveniment fiind estimat pentru Noiembrie 2032.

Mai jos sunt prezentate câteva fotografii de la eveniment cât și rezultatele achizițiilor de imagine astronomică.

In acest film poate fi urmarită intrarea și avansul planetei Mercur peste cromosfera Soarelui. Observațiile sunt în lungimea de undă a hidrogenului ionizat (H-alfa).

Persoană de contact: Dr. Maximilian Teodorescu <tmaxim[at]spacescience.ro>

Galerie Foto:

 

JWST Master Class: varianta locală la ISS, România

Organizatori:

Laurențiu Caramete, Bogdan Dumitru și Răzvan Balașov de la Institutul de Științe Spațiale (ISS)

Marco Sirianni și Tim Rawle de la  Agenția Spațială Europeană (ESA)

Data: 17-18 februarie 2020

Locație: Institutul de Științe Spațiale, Măgurele

Abstract:

Lansarea telescopului spațial James Webb (en. James Webb Space Telescope – JWST) și, de asemenea, deschiderea procesului de submitere a propunerilor științifice (Cycle1 GO) vor începe curând. Pentru acest eveniment, ISS in colaborare cu ESA pregătește un workshop în România pentru instruirea comunitatea științifică. Instruirea constă în dezvoltarea abilităților necesare pentru folosirea uneltelor misiunii spațiale (APT și ETC, unelte cu grad de complexitate ridicat) și pentru a stimula propuneri de idei.

Pe durata acestui workshop local, participanții vor fi familiarizați cu statutul misiunii JSWT și cu instrumentele științifice de la bord (NIRCam, NIRSpec, NIRISS și MIRI). În plus, vor fi prezentate și discutate atât uneltele disponibile pentru propuneri, cât și modurile științifice de observare.

Participarea se face pe baza înregistrării (Formular de inregistrare – Clic aici). Nu există nici o taxă de participare. Întregul workshop se va desfăsura în limba engleză. Vă rugăm să utilizați formularul de mai jos și să furnizați câteva informații despre interesele și întrebările dvs. științifice. Data limită pentru înregistrare este 28 ianuarie 2020.

 

În cazul în care data limită de înscriere a fost depășită vă puteți înregistra la mailul bogdan[dot]dumitru[at]spacescience[dot]ro.

Aniversarea a 20 de ani de la înființarea Observatorului Pierre Auger

Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas
Ilustrație artistică realizată de Sandbox Studio Chicago cu Pedro Rivas

Observatorul Pierre Auger sărbătorește anul acesta aniversarea a 20 de ani de la înființare. Ceremonia oficială, târgul de știință și simpozionul științific au loc în Malargüe (Provincia Mendoza, Argentina), în perioada 14-16 Noiembrie 2019, la sediul Observatorului Pierre Auger.

Observatorul Pierre Auger este cel mai mare detector de radiații cosmice din lume, acoperind o suprafață de 3000 km2. Experimentul este operat de o colaborare internațională cu peste 400 de cercetători din 17 țări (printre care și România din anul 2014, reprezentată în prezent de IFIN-HH și ISS). Scopul Observatorului constă în studiul celor mai energetice particule cosmice cu energii de până la (și peste) 1020 eV. Datele obținute în cadrul Observatorului Auger au contribuit la avansarea înțelegerii fenomenelor fizicii energiilor înalte asociate cu cele mai violente procese din Univers. Au fost realizate descoperiri importante în diferite domenii științifice, însa cu toate acestea sursele particulelor cu energii ultra-înalte nu au fost identificate înca. În plus, proprietățile producției de multiparticule sunt studiate la energii care nu pot fi obținute la acceleratoarele de particule de la sol, căutând astfel noi sau neașteptate schimbări în interacțiile hadronice. Prezenta îmbunătățire a Observatorului Pierre Auger, AugerPrime, va ajuta la găsirea unor răspunsuri la întrebările neelucidate și va facilita accesul la o imagine unică și consecventă a înțelegerii Universului.

Mai multe informații despre eveniment aici.